În ultimii ani – şi nu mă refer aici doar la ultimii doi, marcaţi de pandemia de COVID-19, ci mai degrabă undeva la ultimul deceniu şi chiar mai bine – întâlnirile au devenit tot mai des virtuale, muzica de orice fel a ajuns să fie la doar un clic distanţă, iar cărţile au fost, nu de puţine ori, fie povestite (audiobookuri), fie virtuale şi ele (e-book-uri). Până şi unii călători au început să se sature de vacanţe plimbându-se pe Google Maps.
Din fericire, această situaţie pare să îşi piardă statutul de adevăr absolut, iar unii oamenii revin la lucruri şi experienţe mai degrabă reale (ca opus al lui virtual, şi nu ca antonim pentru imaginare). Şi nu o spun eu, ci cifrele.
Unu din trei albume vândute anul trecut pe piaţa din SUA a fost vinil. Similar, în Marea Britanie, acest segment al pieţei muzicale a explodat, depăşind pragul de 5 milioane de unităţi pentru prima dată după 1991. Şi în România există o revoluţie a acestui format, revoluţie care a avut debutul acum mai mulţi ani, dar care a ajuns la apogeu mult mai recent.
„Oricât de revoluţionare ar fi noile mijloace audio, întotdeauna revoluţia începe prin recuperarea formelor vechi. Aşa că nu peste mult timp ne vom întâlni pentru a vorbi despre casete“, spune Eugen Bălan, achizitor filme şi muzică în cadrul Cărtureşti.
Similar, şi pe piaţa de carte printată vânzările cresc, chiar dacă nu au un avânt la fel de puternic. Oamenii cumpără mai multe cărţi de beletristică pentru a evada din cotidian, dar şi mai multe titluri de psihologie ori dezvoltare personală pentru că bunăstarea este cuvântul de ordine al acestor vremuri. Nu în ultimul rând, operele educaţionale pentru copii şi adulţi atrag la rândul lor interesul cititorilor de carte print.
Cu siguranţă că dispozitivele de tip Kindle, audiobookurile şi platformele de streaming precum Spotify nu vor dispărea. Din comoditate, din raţiuni economice sau de mediu, dar şi dintr-o serie de varii alte motive, toate au adevărate fancluburi. Dar există un interes crescut şi pentru aceste alte produse care au fost cândva (de mult) la modă. Unii cumpărători sunt nostalgicii, dar alţii sunt chiar tinerii care caută să iasă - măcar pentru o vreme - din mediul virtual.
Îmi aduc aminte că, atunci când eram copil, bunica avea câteva perechi de pantofi cu toc gros, pătrăţos. Ţin minte fix încălţările acelea pentru că a fost dragoste la prima vedere. Erau aşezate undeva în spatele dulapului, parcă aşteptând să iasă din nou la lumină. Bunica nu le-a aruncat – deşi stăteau de ceva vreme pe bară - pentru că, spunea ea, va veni iar moda lor. Nu am înţeles eu prea bine atunci ce vrea să zică, dar cert e că, peste ani, am văzut pe stradă şi-n reviste aceleaşi tocuri geometrice. Atunci am înţeles că moda revine. Mereu. Şi de fiecare dată pare că e o revoluţie!
Multă vreme am crezut că această regulă se aplică doar la haine şi încălţări, dar se pare că m-am înşelat. Discurile de vinil sunt din nou la modă şi nu e vorba doar de formă, ci şi de fond. Nu e vorba doar de artişti noi, ci şi de nume cu istorie. Un disc cu o vechime de zeci de ani poate naşte nostalgii, dar şi pasiuni, pentru că, dacă este păstrat corect, un vinil poate să dureze o viaţă sau chiar mai bine. Iar când vine vorba de cărţi, ei bine, ele sunt chiar o moştenire ce poate fi transmisă din generaţie în generaţie.
Aşa că sper să vedem cât mai multe astfel de revoluţii, doar că musai să fie culturale! Şi la cât mai multe nostalgii, dar din aceleaşi cercuri artistice.
P.S. Şi vederile sau ilustratele au revenit la modă, doar că s-au reinventat într-o formă mai modernă şi se numesc acum cartoline. Puteţi citi despre ele chiar în acest număr din După Afaceri Premium!
