Unii consideră ceaiul a fi un remediu pentru anumite boli. Alţii îl văd ca pe un înlocuitor pentru cafea. Există însă şi aceia pentru care el este un stil de viaţă, este o băutură cu care îşi încep ziua şi îşi încheie seara. Ce face această băutură să fie a doua cea mai consumată din lume după apă, am încercat să aflăm de la specialişti din industrie, de la cei care au studiat proprietăţile ceaiurilor şi vor să dea informaţia mai departe. Nu am reuşit să dezbrăcăm chiar de toate secretele această „poţiune“, dar parcă am înţeles mai bine de ce o preferă şi Regina Angliei şi alte miliarde de oameni – în frunte cu indienii, care au consumat anul trecut 1,1 miliarde de kilograme de ceai, şi cu japonezii, care au creat o adevărată ceremonie în jurul său.
„În România, ceaiul este consumat mai mult în sezonul rece. Sunt mulţi români care beau infuzii doar atunci când se îmbolnăvesc, neasociind ceaiul sau tizanele cu un obicei constant şi sănătos, de prevenţie“, afirmă Irina Măstăcăneanu, specialist în ceai şi fondatoarea teaz.ro.
Mai mult, mulţi apreciază „ceaiul“ ca fiind orice infuzie din plante sau din fructe. În realitate, ceaiul (cu etimologie din termenul chinezesc «Chía», de origine cantoneză) este acea infuzie corect preparată din planta Camellia Sinensis, adaugă ea. Restul sunt tizane sau infuzii.
„Demersul nostru la Teaz este în primul rând unul didactic, odată spre a demonta convingerea că ceaiul ar fi un medicament şi apoi spre a educa cu privire la aspectele corecte de depozitare, preparare şi servire.“
Povestea brandului Teaz a luat naştere în Piatra-Neamţ, într-o casă fermecătoare, cu parfum de ceai şi de prăjituri: Ceainăria Teaz.
„În cei trei ani în care am administrat ceainăria, am studiat îndeaproape ceaiul, am lucrat cu el şi am cunoscut oameni minunaţi, cu care am împărtăşit această pasiune. Aşa a apărut dragostea nemărginită pentru lumea fascinantă a ceaiului.“
În 2017, ceainăria Teaz s-a transformat în teaz.ro, un magazin online de ceaiuri şi tizane loose leaf, accesorii şi cadouri pe bază de ceai, destinat consumatorului casnic. În anii care au urmat, Irina a dus brandul Teaz în industria ospitalităţii, introducând ceaiurile şi tizanele din portofoliu în meniurile restaurantelor şi cafenelelor din ţară. Mai mult, a dezvoltat o serie de produse pentru reselleri.
În portofoliul Teaz se regăsesc 12 grupe mari de ceaiuri loose leaf: negru, oolong, galben, verde, alb sau puă-erh; infuzii de: fructe, plante, rooibos şi maté; cinci tipuri de ceai matcha şi şase feluri de blooming flower, însumând toate peste 150 de sortimente.
„Ceaiurile şi infuziile simple (dar atât de complexe) provin din diferite origini: China, Nepal, Taiwan, Japonia, India, Sri Lanka, Thailanda, Africa, iar blendurile se pregătesc în trei fabrici înalt certificate din Germania.“
Irina este cea care curatoriază sortimentele ce urmează a fi apoi ambalate în sediul propriu din Piatra-Neamţ. Ea nu este doar fondator Teaz şi specialist în ceai, ci şi tea sommelier în curs de acreditare.
După o bună vreme în care piaţa locală de ceai a fost „câmpul de luptă“ al marilor jucători internaţionali, activi pe segmentul mass-market, cu doar câteva ceainării cu licori de specialitate presărate în unele dintre marile oraşe, în ultimii ani au început să apară tot mai multe branduri locale care vor să ducă această băutură la rang de artă sau măcar de pasiune. Teaz, Gadal Tea, Niavis sau Biofarmland Manufactura sunt doar câteva dintre ele, fiecare cu povestea sa perfect diferită.
Gadal Tea, spre exemplu, a apărut dintr-o admiraţie a artei vechi de secole de a prepara ceai şi totodată din dorinţa de a-i aduce spiritul înapoi, dar cu o sensibilitate contemporană. Gadal, care se traduce prin „înălţător“, este o stare care oferă linişte, dincolo de ritmul vieţii moderne. Fiecare colecţie cuprinde o varietate de produse organice şi este inspirată de plantele cultivate local. Lavanda, coada şoricelului şi florile de soc sunt printre cele mai răspândite, fiind totodată renumite pentru proprietăţile lor vindecătoare. Celebrând diversitatea ceaiului, cea de-a doua colecţie oferă amestecuri atent selectate de fructe şi plante aromatice.
Un alt brand local activ pe piaţa ceaiului este Biofarmland. Este vorba despre o afacere de familie care s-a specializat în timp şi în zona de procesare, după cum povesteşte Katharina Haen, dipl. inginer agronom şi cofondator al Biofarmland.
„Fratele meu şi cu mine suntem ingineri agronomi. Noi suntem din Elveţia, dar am decis împreună cu toată familia (inclusiv cu părinţii) să ne mutăm aici, în România, în localitatea Firiteaz din judeţul Arad, pentru a face agricultură ecologică fără plug, fără pesticide.“
Deşi businessul a fost construit de întreaga familie, Katharina recunoaşte că visul de a avea şi o cultură de plante pentru ceai şi de plante medicinale a fost al său. Pe lângă acestea, sub umbrela Biofarmland există şi o manufactură unde se produce muştar, precum şi o divizie unde se macină făină integrală din boabe cultivate pe câmpurile proprii şi o zonă unde sunt amestecate şi ambalate cu drag şi grijă infuziile. În total, în portofoliul companiei există 18 tipuri de infuzii, toate din plante cultivate de familia Katharinei în propria grădină. Toate plantele sunt ecologice şi culese manual – doar părţile specifice, ca de exemplu frunzele de salvie sau florile de la gălbenele, nu toată planta, ulterior fiind uscate la maximum 40 de grade. Aşa se păstrează culoarea şi valoarea plantei cel mai bine. După aceea, plantele sunt selectate încă o dată pentru amestecul final, fiind totodată ambalate manual.
„Nu avem alţi furnizori pentru că nu găsim calitatea pe care o dorim.“ Cele mai căutate sortimente sunt menta – atât cea piperită, cât şi spearmint, cunoscută datorită gumei de mestecat Wrigley’s Spearmint. Pe lista preferinţelor se mai găsesc amestecurile Somn Uşor, Ceasul Femeilor, Pauza de Masă (un ceai digestiv, bun pentru stomac), dar şi infuziile de salvie sau gălbenele. La polul opus, mai puţin căutate sunt cele simple precum păducel, urzică sau coada calului. „Deşi sunt şi ele foarte sănătoase, acestea sunt mai puţin atrăgătoare poate ca gust sau culoare. De multe ori, oamenii caută un amestec care să aibă şi o poveste.“
Irina Măstăcăneanu de la Teaz este de părere că piaţa de consum din România este destul de segmentată. Există persoane care preferă infuziile cu gust intens, de fructe, sau ceaiurile aromatizate, şi există consumatori de ceaiuri de origine, simple, însă cu gusturi profunde, multifaţetate. Deşi infuziile de fructe ocupă un loc fruntaş în preferinţele de consum ale românilor, valul actual de conştientizare şi de abordare a unui stil de viaţă sănătos a atras şi orientarea spre consumul de ceaiuri de origine, pentru multitudinea de beneficii aduse sănătăţii.
„Cel mai puţin îndrăgit de către români este ceaiul negru, în antiteză cu situaţia la nivel global, unde acesta este cel mai consumat sortiment“, explică antreprenoarea care spune că pentru ea ceaiul reprezintă motorul principal în lifestyle, în business, o pasiune nebună şi o curiozitate ce invită la învăţare şi la perfecţionare continuă.
În plan obiectiv însă, în piaţă ceaiul este reprezentat de: ceaiul „ortodox“ – de origine sau de specialitate – , de blenduri ale acestuia, de ceaiul parfumat, ceaiul matcha, ceaiul aromatizat, ceaiurile prelucrate: CTC sau LTP - specifice ceaiurilor la plic, de băuturi îmbuteliate ce au ceaiul ca ingredient, de tizane sau infuzii de fructe sau de plante, de rooibos ori maté, dar şi de toate acestea folosite ca ingrediente în industria alimentară (patiserie sau cofetărie) sau în mixologie: tea tinis, latte-uri, bubble tea.
Deşi pentru mulţi ceaiul şi cafeaua sunt într-o competiţie, Irina vede între cele două o relaţie de prietenie, de complementaritate.
„La nivel de stil de viaţă, în România sunt mult mai mulţi iubitori de cafea decât de ceai, dar apar situaţii în care cele două băuturi se pot substitui sau se pot completa pe durata unei zile.“ Teina din ceai este mai prietenoasă decât cafeina din cafea pentru unii consumatori. Pentru alţii este invers, fiecare organism metabolizând diferit substanţele ingerate. Dezvoltarea pieţei cafelei în ultimii ani din România, cu precădere segmentul cafelei de specialitate, creşterea numărului de barista şi accentul pus pe educarea clienţilor, toate aceste tendinţe reprezintă o oportunitate şi pentru dezvoltarea pieţei ceaiului de specialitate.
„Un efort comun de a ne uni forţele ar duce la un reach informaţional mai mare.“
Katharina Haen spune însă că, din păcate, infuziile de plante sunt foarte greu de găsit în multe cafenele. Ceaiul negru şi cel verde îşi fac mai degrabă loc în meniu.
„Să găsesc un ceai de mentă într-o cafenea sau într-un restaurant ori în aeroport era acum câţiva ani un «noroc». Deşi de multe ori mi-aş fi dorit să beau un ceai bun pe drum, găseam în cel mai bun caz plicuri fără gust.“ Nici acum situaţia nu diferă mult.
La rândul său, fondatoarea Teaz recunoaşte că s-a confruntat cu multe piedici (în HoReCa), intrând în competiţie cu comoditatea ceaiului la plic – obţinut de cele mai multe ori din reziduurile rămase după prelucrarea ceaiului –, cu competitori care vând produse de linie, de o calitate joasă, dar ambalate frumos, cu rezistenţa la schimbare a unor manageri de locaţii, cu contractele de tip Gentlemen’s Agreement din piaţă.
„Însă majoritatea celor ce ne-au testat produsele au rămas fideli brandului.“ A contat şi că nu este vorba de un business apărut peste noapte, ci de o poveste ce s-a consolidat în peste şapte ani de eforturi constante de cercetare, dezvoltare şi dedicare.
„Un alt factor diferenţiator este cel educaţional. Pentru consumatorul casnic am iniţiat dialoguri informative direct cu un specialist în ceai. Atât cât ne-a permis pandemia, am organizat sesiuni de cupping sau tutoriale online.“
În ceea ce priveşte produsele Biofarmland, acestea au un ambalaj negru, simplu, cu o „fereastră“ transparentă pentru a se vedea produsul. „Nu convingem cu multe cuvinte, ci cu simplitatea ambalajului, lăsăm plantele să vorbească.“
Amestecurile sunt făcute în aşa fel încât să atragă atât vizual – prin prezenţa petalelor de flori sau prin diversele culori ale plantelor –, cât şi gustativ. Contează şi că ambalajul este complet reciclabil, inclusiv folia. „Sunt elemente mai scumpe, dar punem accent pe sustenabilitate cât de bine ştim.“
Ceaiurile companiei sunt disponibile pe site-ul propriu, iar anumite sortimente pot fi găsite în drogheriile dm drogerie markt, precum şi în unele magazine bio sau naturiste. Iar totul a început din pasiunea pentru ceai.
„Toată familia bea mult ceai. Bem litri întregi zilnic. Vara umblăm cu termosul după noi, atât la birou, cât şi în oraş.“
La fel ca în cazul cafelei, nici la ceai nu există un anumit anotimp ideal pentru a-l consuma. Mai mult, în cazul acestei băuturi nu există nici un moment al zilei mai potrivit ca altul. Ce contează e să fie o infuzie naturală ori un ceai de specialitate, curatoriat cu grijă de specialişti.
Irina Măstăcăneanu, specialist în ceai şi fondatoarea teaz.ro: „Demersul nostru la Teaz este în primul rând unul didactic, odată spre a demonta convingerea că ceaiul ar fi un medicament, şi apoi spre a educa cu privire la aspectele corecte de depozitare, preparare şi servire.“
Katharina Haen, inginer agronom şi cofondator al Biofarmland: „Fratele meu şi cu mine suntem ingineri agronomi. Noi suntem din Elveţia, dar am decis împreună cu toată familia (inclusiv cu părinţii) să ne mutăm aici, în România, în localitatea Firiteaz din judeţul Arad, pentru a face agricultură ecologică fără plug, fără pesticide.“
