Pălincă, ţuică sau horincă sunt toate nume care definesc o familie de băuturi alcoolice tradiţionale, preparate timp de generaţii în România rurală, dar nu numai. Aceste licori tari sunt de regulă asociate cu producţia proprie şi consumul casnic, însă în ultimii ani distilatele din fructe felurite capătă un nou statut şi o nouă imagine în contextul în care o serie de antreprenori autohtoni au decis să le prezinte cum se cuvine publicului larg. Iar un mod de prezentare e chiar în cocktailuri.
An de an, mai exact toamnă de toamnă, cazanul din satul meu, cu numai 200 de locuitori, devenea loc de întâlnire. Adunaţi în jurul lui, bărbaţii se ocupau de ţuică şi discutau despre planurile de sezon - culesul porumbului, semănatul grâului şi cum să îşi mute animalele la adăpost. Femeile veneau şi ele şi aduceau şi de mâncare, iar odată ajunse, împărtăşeau noutăţi din sat şi din împrejurimi – cine se mărită, cu cine, de ce se „iau“ aşa repede, cine organizează mesele de la căminul cultural, unde are loc evenimentul, cine aduce vesela şi cine coace prăjiturile.
Eu, copil fiind, mă alăturam grupului ca să mănânc cartofi copţi în jar cu brânză de oaie.
Cazanul mergea fără întrerupere aproape două luni, până ce fiecare sătean îşi făcea ţuica. Unii veneau cu căruţa plină de prune, alţii cu lemne pentru foc. Unii puneau ţuica în bidoane mari de plastic, alţii de lemn. Pentru toţi, această băutură, dincolo de o opţiune pentru consum, era o sursă de bani, căci orăşenii cumpărau pentru nunţi şi botezuri.
Asta se întâmpla acum mai bine de zece ani.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Cazanul s-a mutat la intrarea în sat, iar numărul celor care mai fac ţuică e din ce în ce mai mic. Mulţi au plecat la oraş şi, în loc să se mai adune la vorbă acasă, ies la restaurant. Iar acolo consumă cocktailuri pe bază de gin, rom sau vodcă. Ce s-a întâmplat cu tradiţionala ţuică? A fost dată uitării?
Irina Mărăşoiu, acţionar al brandului local Pater, o afacere de familie transmisă din generaţie în generaţie, vrea să readucă această licoare în atenţia tinerilor şi nu oricum, ci în „straie“ cool, reinterpretând-o în cocktailuri neoromâneşti.
„Ţuica face parte din tradiţia noastră, din cultura noastră. Nu cred că putem avea o cultură modernă autentică fără a integra elemente tradiţionale. Totuşi, ţuica îşi va găsi cu adevărat locul în cultura modernă doar dacă i se va acorda respectul cuvenit, renunţând la pet-uri şi la «apa cu mărgele», doar dacă vom începe să o privim ca pe o băutură premium, egală cu distilatele internaţionale. Poate chiar mai bună!“, spune ea.
Familia Mărăşoiu din judeţul Argeş produce ţuică deja de mai bine de patru generaţii, însă brandul Pater e o poveste mult mai recentă, ce a început să se scrie în 2017.
Totul a pornit cu ţuica de prune, însă treptat portofoliul s-a diversificat, cuprinzând astăzi şi alte distilate precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, alături de lichioruri şi vişinată. Ţuica rămâne totuşi perla coroanei, ea fiind produsă în comuna Bogaţi, judeţul Argeş. „Străbunicul a avut cazanul satului. Bunicul a avut cazanul satului. Tata a avut cazanul satului. Au produs ţuică în gospodărie, cu prune din livezile noastre, pe care le muncim noi. Acum, avem o distilerie artizanală.“
Pater este un brand premium, un brand de nişă. Şi, implicit, nu este ieftin. Distilatele artizanale româneşti, crede Irina Mărăşoiu, sunt valoroase. Nici ţuica şi nici rachiurile de fructe nu sunt mai prejos decât whisky-ul sau coniacul. Doar că trebuie ca şi publicul să fie convins de acest lucru.
Şi cum poate e mai dificil ca oamenii să ia contact direct cu băutura în forma ei pură, atunci o variantă pot fi cocktailurile, care sunt tot mai populare în ultimii ani. Doar că până acum ele aveau la bază alte tării decât cele tradiţionale româneşti.
„Am dezvoltat un reţetar complet pentru şase cocktailuri, fiecare cu ingrediente, metodă de preparare, tip de pahar, garnish şi o fotografie finală, pentru a ne asigura că arată la fel de bine cum au fost concepute de echipa Visuin (bar din Cluj Napoca – n. red.). Acestea sunt variantele de bază, însă ei au experimentat şi cu mixuri mai complexe.“
Recent, la evenimentul Brift (Bartender România International Fair and Tale) a fost prezentat un cocktail neoromânesc pe care Irina îl consideră „signature cocktailul“ Pater. „Mihai Pop (bar manager la Visuin şi un specialist în domeniu – n. red.) a creat această alchimie gustativă ce combină ţuică, pâine prăjită, sare şi brânză de capră – da, este vorba tot despre un cocktail“, povesteşte ea. Antreprenoarea menţionează însă că acestea nu sunt primele mixuri ce au în componenţa lor ţuica Pater.
De exemplu, meniul Noua Bar include constant două-trei băuturi de acest gen, precum Pater Smoked Negroni şi Harap Alb, ambele pe bază de ţuică. Există şi un cocktail cu vişinată. La fel, restaurantul Popina din Constanţa are Neonanos, pe bază de rachiu de gutui, sirop de cătină şi miere, iar Modelier are Pater Pear, cu rachiu de gutui şi piure de pere româneşti. Localul bucureştean DeSoi vine cu varianta Sour Pater, pe bază de vişinată, în timp ce Restaurantul Pasaj din Sibiu prepară la evenimente Pater Tonic.
Produsele brandului românesc au ajuns încă de la început în restaurante şi hoteluri din Capitală, în mai multe băcănii din Bucureşti, dar şi în aeroportul Otopeni. Uşor, uşor, Pater intră şi mai puternic în HoReCa şi se extinde şi în ţară.
„Ne-am concentrat foarte mult atenţia pe Bucureşti, pentru că eu sunt aici şi am putut să mă ocup personal. Acum, produsele sunt prezente şi în Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Craiova sau Piteşti.“ Dar loc de creştere mai există încă.
Irina Mărăşoiu afirmă că dacă un client intră într-un bar şi poate să dea 30-40 de lei pe un whisky, spre exemplu, el are puterea financiară să cheltuie la fel de mult şi pe un pahar de ţuică. „Este un distilat românesc, este tradiţional. Trebuie să fie respectat şi poate să ajute la creşterea ideii de brand de ţară.“
Tocmai pentru că e încrezătoare în viitorul acestui produs, ea a mizat şi pe dezvoltarea unor cocktailuri noi.
„Am lansat proiectul şi reţetarul cu echipa Visuin, la un eveniment în Cluj, pentru a vedea reacţiile oaspeţilor.“ A fost o seară obişnuită de joi, dar cu un meniu suplimentar de cocktailuri.
„Când un client revine, ştii că produsul este apreciat.“ Deşi s-au comandat şi alte băuturi, la finalul acelei seri s-au consumat peste 92 de băuturi ce aveau în componenţă Pater. „Pentru noi a fost un feedback excelent“, a subliniat ea.
Echipa Visuin a conturat un meniu de bază, mai accesibil, ce cuprinde Mojito cu pălincă sau un cocktail cu Pater inspirat din Espresso Martini. Printre ingredientele folosite se numără pâinea cu sare, brânza de capră, răşina de brad, cătina, leuşteanul, mierea şi fructele de pădure. „Acestea nu vor înlocui mixurile clasice, dar pot fi degustate ocazional.“
Irina consideră că ţuica ar trebui să fie o parte importantă din brandul de ţară, ar trebui să fie un motiv de mândrie şi, totodată, unul dintre produsele pe care să le oferim oricărui străin ce doreşte să descopere România.
„Pentru mine, personal, ţuica înseamnă acasă, înseamnă familie şi tradiţie. Cred că mulţi tineri îşi îndreaptă acum atenţia asupra tradiţiilor şi, dacă avem grijă cum o poziţionăm, ţuica poate deveni o parte importantă a identităţii noastre naţionale. Cred că ea ar trebui să fie pentru România ceea ce reprezintă whisky-ul, cognacul, romul, tequila, schnapps-ul sau grappa pentru ţările lor“, conchide antreprenoarea.
