Bunul-simţ este ceea ce am primit de acasă şi ceea ce ar trebui să avem grijă să nu se piardă de la o generaţie la alta. Este ceea ce ne determină să ne respectăm pe noi înşine, pe semenii noştri şi mediul înconjurător în egală măsură. Acesta este mesajul pe care Roxana Puia îl transmite în cel mai recent proiect lansat la finalul anului trecut, „Natura Bunului-Simţ“, un manifest pentru promovarea unei valori care ar trebui să stea la baza comportamentului uman. După 12 ani petrecuţi la Asociaţia ENVIRON, dintre care ultimii şase în poziţia de director de marketing şi comunicare, ea este de părere că proiectele de informare şi educare făcute oldschool nu mai au forţă să genereze schimbare. Avem nevoie să credem în poveşti care emoţionează şi în oameni care inspiră pentru a pune lucrurile cu adevărat în mişcare. Acesta este gândul cu care pleacă în conturarea campaniilor creative de awareness prin care îşi propune să plaseze reciclarea deşeurilor într-o zonă de lifestyle dezirabil. Care este însă povestea ei?
Un obiect pe care îl port întotdeauna cu mine şi care mă reprezintă este... o brăţară tenis primită cadou de la bunica mea, pe care nu o dau jos niciodată. Deşi nu consider că mă reprezintă, în mod evident, ca orice om al acestui secol, am aproape întotdeauna la mine telefonul mobil ca instrument de comunicare, informare, căutare de inspiraţie, notiţe, shopping, gestionare buget şamd. Spun aproape întotdeauna pentru că mi-am propus să limitez folosirea acestuia şi se întâmplă ca atunci când ies la plimbare în natură, de exemplu, să îl las acasă pentru a mă simţi mult mai conectată cu ceea ce este în jurul meu şi a mă feri de tentaţia de a îl folosi fie chiar şi pentru o fotografie.
Cartea pe care o citesc acum este...„Arhitectura fericirii“ de Alain de Botton, un autor pe care îl citesc cu plăcere. O altă carte la care am revenit recent pentru a doua oară, pentru că am simţit că sunt într-un moment în care am o altă disponibilitate de a înţelege ideile expuse, este „Plato, not Prozac!“ de Lou Marinoff, un soi de culegere a principiilor formulate de toţi marii filosofi de-a lungul timpului.
Pasiunile mele sunt...Iubesc frumosul şi confortul în toate formele: oameni, locuri, case, haine. Sunt pasionată de designul de interior şi îmi place să îmi petrec timpul liber acasă, pentru că este un spaţiu pe care l-am construit astfel încât să îmi influenţeze în bine starea de spirit. Îmi place să călătoresc şi să experimentez activităţi inedite, de la scufundări sau înot cu delfinii până la zbor cu balonul, cu elicopterul ori salt cu paraşuta. Îmi place să iau micul dejun în oraş, apreciez experienţele de fine dining şi, de vreo şapte ani, am făcut din sport o constantă în viaţa mea, nu neapărat pentru că ar fi o pasiune, ci pentru starea de bine pe care o am după.
O descoperire recentă din Bucureşti este... MINA – Museum of Immersive New Art, cu care am avut plăcerea să şi colaborez de curând şi cu echipa din spatele acestui proiect. De fapt, cred că cea mai mare descoperire recentă din Bucureşti sunt oamenii tineri şi dedicaţi pe care i-am întâlnit şi care creează cu pasiune valoare prin brandurile pe care le cresc, prin locurile pe care le (re)aduc la viaţă, prin experienţele pe care le oferă.
Cel mai mult îmi place în România….faptul că este acasă. Am convingerea că unul dintre cele mai mari câştiguri pe care mi le-au adus călătoriile în diverse colţuri ale lumii este aprecierea mai mare faţă de ţara în care m-am născut şi unde am ales să trăiesc şi să fac să îmi fie bine mie şi sper să reuşesc prin muncă să fac astfel încât să le fie şi celor din jurul meu, şi celor care vor veni după. Deşi nouă ne place să ne concentrăm mai mult pe toate lucrurile care merg prost şi vrem să arătăm că în România nu e ca „afară“, nu cred că există un tărâm al făgăduinţei sau eu nu l-am descoperit. Pentru mine, România e un spaţiu sigur în primul rând şi, de curând, am descoperit cât de mult îmi place de fapt clima şi diversitatea anotimpurilor de aici.
Ceasul pe care îl port la mână este... un Rolex Oyster Perpetual, pe care mi l-am făcut singură cadou în urmă cu vreo opt ani, spre uimirea domnului vânzător din magazin.
Parfumul meu preferat este... Acum folosesc Crystal Saffron de la Matiere Premiere, dar long time favourite este Ambre Eccentricco de la Armani Prive. Îmi plac parfumurile cu note lemnoase, ambră, patchouli sau piele.
Beau întotdeauna cu plăcere...Amaretto Sour.
Muzeul pe care îl vizitez mereu cu plăcere este...Catedrala Notre Dame. Nu este un muzeu neapărat, dar este un loc care mă fascinează şi pe care nu l-am ratat în niciuna dintre vizitele la Paris.
Un artist pe care l-aş colecţiona dacă aş putea este... Alexandra Nechita. Şi am descoperit într-un hotel din Essaouira nişte sculpturi interesante ale lui Alain Gerez.
Restaurantul meu preferat este... POT Stories. Îmi place tot, de la design, meniu, servire până la miros şi muzică. Şi apreciez foarte tare tot ceea ce creează din punct de vedere gastronomic şi ca poveste chef Alex Petricean, atât în restaurantele sale (NOUA şi NOUA BAR), cât şi în colaborările pe care le are.
Aplicaţia din telefon pe care o folosesc cel mai des este...Sunt de fapt trei, Whatsapp, Instagram şi aplicaţia de e-mail.
Podcast sau e-book... Am foarte puţină răbdare să citesc orice în format electronic, aşadar podcast. De la începutul anului, am încercat să optimizez timpul petrecut în trafic şi am schimbat frecvenţa de pe FM pe Huberman Lab. Şi îmi face plăcere să îl ascult pe profesorul Dumitru Borţun oriunde este invitat.
Un loc de neuitat pe care l-am descoperit în călătoriile mele este...Cassis, o localitate mică de pe coasta Mediterană, la est de Marsilia, care nu se afla pe lista mea şi în care am ajuns absolut întâmplător, dar care m-a fermecat. Siena este de asemenea un oraş care s-a lipit de mine instant.
În frigiderul meu veţi găsi întotdeauna...legume, fructe, creveţi şi brânzeturi (guilty passion).
Obiectele mele preferate din garderobă sunt... jeanşii, cămăşile albe, pantofii (atât pantofii cu toc, cât şi sneakerşii) şi perlele. Am o pasiune pentru jeanşii mai deosebiţi, asimetrici sau ciudaţi, nu prea am modele clasice în garderobă.
Destinaţia de vacanţă pe care aş recomanda-o este... Nu aş refuza niciodată o călătorie în Italia, este o ţară minunată dintr-un capăt în altul. Aici poţi descoperi ceva frumos în orice localitate, iar Roma este un adevărat muzeu în aer liber. Îmi place tot, de la mâncare şi băutură până la modă şi limbă.
Primul lucru pe care îl fac când ajung într-un oraş nou este... să deschid aplicaţia „Visit a city“, ca să îmi fac repede o idee cu privire la obiectivele şi atracţiile „must see“. După ce organizez lista, îmi place ca în prima zi să descopăr oraşul la pas, să mă opresc în tihnă la un restaurant random şi să savurez un pahar de prosecco.
Cel mai bun sfat pe care l-am primit vreodată este... Cred că cele mai bune sfaturi le-am primit de la ai mei. Pe partea de educaţie financiară, de la tatăl meu am învăţat că „important nu este câţi bani câştigi, ci cât reuşeşti să economiseşti/investeşti“. Iar mama mi-a repetat întotdeauna că „nu există nu se poate, ci doar nu vreau suficient de mult“ şi că determinarea şi consecvenţa pot să cântărească uneori chiar mai mult decât talentul şi norocul.
Ultimul lucru pe care l-am cumpărat şi intră în categoria răsfăţ este...o piesă de design - scaunul Bold de la Moustache, care simt că a completat zona de living.
Cel mai frumos cadou pe care l-am oferit recent este...o experienţă de fine dining în noaptea de revelion la Singureni, un loc absolut magnific. Încerc să ofer întotdeauna cadouri frumoase şi mai ales potrivite. Sunt de părere că ar trebui să acordăm o mare atenţie felului în care alegem cadourile, semnificaţiei acestora şi mesajului pe care îl transmitem. Şi mai ales, cred că trebuie să fie oferite întotdeauna din suflet, şi nu din obligaţie, este ceva ce se simte.
