După Afaceri

Cum s-a transformat Craiova într-o imensă scenă de teatru? Piesele lui William Shakespeare au fost jucate în săli de spectacol, pe străzi şi chiar în scări de bloc

16 iul 2024 257 afişări de Miruna Diaconu
Din aceeaşi categorie

Timp de zece zile, în a doua jumătate a lunii mai, Craiova s-a transformat încă o dată într-o imensă scenă de teatru. Piesele lui William Shakespeare au fost jucate în săli de spectacol, pe străzi şi chiar în scări de bloc. Festivalul Internaţional Shakespeare, ajuns la cea de-a 30-a ediţie, nu mai este însă doar despre teatru, el a devenit un festival al culturii, unde diferite forme de artă s-au adunat într-o simbioză perfectă, pentru a recrea viaţa şi opera dramaturgului englez. Cum a evoluat un festival de teatru într-un oraş cu istorie industrială? Dar cum a evoluat oraşul?

„A fi sau a nu fi…Asta-i întrebarea“ – este fraza de început a operei Hamlet, o tragedie a dramaturgului englez William Shakespeare, şi, poate, chiar cel mai celebru citat al său. Chiar şi cei care nu au îndrăznit a deschide măcar una dintre operele sale cunosc prea bine această afirmaţie, care a rămas în istorie şi a devenit celebră.

Totuşi, William Shakespeare nu a intrat în memoria colectivă doar cu un citat, ci cu întreaga sa operă, fiind considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze. Din geniul peniţei, el a creat personaje emblematice şi poveşti care şi astăzi sunt jucate pe cele mai importante scene ale lumii. El în sine a devenit obiect de studiu pentru experţii în dramaturgie şi literatură.

Născut în urmă cu aproape 400 de ani şi la circa 3.000 de kilometri distanţă de România, scriitorul nu a fost niciodată mai aproape de meleagurile autohtone precum a fost în luna mai a acestui an. O întreagă echipă a recreat lumea lui Shakespeare la Craiova, un fost oraş industrial, care a devenit, timp de zece zile, un centru al culturii, iar asta datorită Festivalului Internaţional Shakespeare, un festival de teatru ajuns la cea de-a 30-a ediţie. Timp de zece zile, în perioada 16-26 mai, Craiova a respirat Shakespeare.

Festivalul nu este doar unul dedicat teatrului, deşi are această artă în centrul său, ci este unul al culturii, unde multiple forme de artă sunt prezentate într-o simbioză perfectă pentru a introduce spectatorul în lumea lui Shakespeare.

„Este un festival al vieţii. Până la urmă, un festival asta face, celebrează viaţa. Desigur că amprenta principală a lui este teatrul şi rămâne teatrul, însă există concerte care sunt dedicate muzicii lui Shakespeare, există lucrări de artă vizuală dedicate lui sau inspirate de el. Shakespeare a reunit toate aceste arte prin opera lui“, spune Vlad Drăgulescu, preşedintele Festivalului Internaţional Shakespeare Craiova.

În aceste zile, chiar şi cei care nu sunt pasionaţi de teatru sau de Shakespeare au putut să găsească o activitate pe placul lor, mai ales că festivalul a coborât teatrul de pe scenă în stradă. Shakespeare zicea că „lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori“, însă de data aceasta „Craiova-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori“.

Evenimentul a transformat oraşul într-o scenă, mai ales prin spectacolele outdoor şi prin conceptul pop-up. La fiecare pas, oamenii au putut găsi instalaţii, parade, improvizaţie, scene faimoase ale lui Shakespeare, toate însumând peste 100 de spectacole în aer liber, cărora li s-au adăugat peste 50 de reprezentaţii pop-up, unde producători au fost locatarii zonelor rezidenţiale.

„La Pop-Up Shakespeare sunt spectacole care se joacă la scara blocului, pentru oamenii din blocul respectiv şi cu ajutorul lor. Sunt persoane care practic vin şi ne ajută cu un scaun, cu o masă, în felul acesta devin co-producători ai evenimentului“, explică Vlad Drăgulescu.

Pe un astfel de concept s-a bazat şi ediţia festivalului din acest an, pe deviza „comunităţile construiesc festivalul“.

„Conceptul este unul artistic, iar pornirea iniţială era să-i dăm o temă artistică, la fel ca de obicei, însă mi s-a părut mai important ca niciodată să vorbim despre comunităţile care construiesc festivalul. Lucrul pe care eu îl iubesc cel mai mult la teatru este că el, în sine, nu există. Există comunităţile de actori şi de spectatori care se întâlnesc şi fac ca, pentru 2-3 ore, să existe teatru. Acum vorbim de comunităţi de locuire, etnice sau orice alt tip, oameni care vin împreună şi au o voce. Fiecare voce trebuie auzită“, spune Vlad Drăgulescu.

Ideea de comunitate şi conceptul ediţiei aniversare nu se îndepărtează prea mult de Shakespeare. Executivul chiar spune că şi-a dorit prin acest concept să aducă un Shakespeare pentru fiecare.

„Declan Donnellan (autor şi producător de film – n.red.) spunea la un moment dat că Shakespeare este minunat nu pentru că ne vorbeşte tuturor, ci pentru că ne vorbeşte fiecăruia în parte. Cred că acesta este unul din motivele pentru care el încă este valoros după 400 de ani şi asta am încercat să facem, să prindem în festival această calitate pe care opera lui o are.“

În peste 300 de locuri din oraş au avut loc tot atâtea evenimente dedicate sau pornind de la viaţa şi opera dramaturgului englez. Festivalul, care poartă numele celui mai mare scriitor al literaturii britanice, nu putea să coboare ştacheta, aşa că a reunit unele dintre cele mai mari nume de regizori de teatru ai momentului, printre care Robert Wilson, Declan Donnellan, Peter Brook sau Robert Lepage.

Pentru a conecta şi mai mult participanţii la acest festival, organizatorii au introdus şi Shakespeare Village, un sat construit ca pe vremea dramaturgului, până în cele mai mici detalii.

„Cu ajutorul unei comunităţi de arhitecţi din Craiova, am reuşit să facem planul acestui sat. În felul acesta, am încercat să atragem nişte oameni care nu vin neapărat la teatru, dar care ar putea fi interesaţi să trăiască, împreună cu familia, o experienţă precum cea dintr-un sat din anii 1600“, adaugă Vlad Drăgulescu.

Satul lui Shakespeare nu a avut doar aspectul unei aşezări din lumea engleză de acum 400 de ani, ci a adunat şi diverşi artizani, precum fierari, croitori ori cizmari, şi a găzduit şi spectacole de teatru, ateliere, activităţi pentru copii, în timp ce serile au fost dedicate concertelor şi petrecerilor. Shakespeare Village, care şi-a propus să îi transpună pe vizitatori în epoca dramaturgului englez, a găzduit peste 70 de evenimente.

Cu toate că autorul a trăit în urmă cu patru secole, iar tehnologia i-ar fi fost un cuvânt tare străin, organizatorii festivalului au îmbinat anul acesta operele dramaturgului englez cu tehnologia, iar rezultatul a fost Shakespeare Dimensions. Acesta este un cub care oferă o experienţă de realitate virtuală, prin utilizarea unor tehnologii de ultimă oră în materie de producţie-proiecţie video. Aflat la intersecţia dintre creaţia shakespeariană şi inteligenţa artificială, Shakespeare Dimensions şi-a propus să fie o punte către trecut prin prisma viitorului. Cu o astfel de experienţă, festivalul s-a extins şi în afara Craiovei, cubul fiind montat în centrul comercial Promenada din Bucureşti.

„Dacă în sat i-am dus pe oameni să vadă cum arăta viaţa lui Shakespeare, cu ajutorul acestui cub le-am arătat cum este în interiorul pieselor lui. Cu ajutorul tehnologiei AI şi al lui Ciprian Făcăeru, un scenograf care foloseşte new media pentru a exprima creaţia, am reuşit să aducem actul întâi, scena unu, din piesa Furtuna a lui Shakespeare, în care Prospero, personajul principal, este un vrăjitor. În cazul nostru, el nu mai este un vrăjitor care face să se întâmple o furtună cu ajutorul vrăjilor, ci este un IT-ist, care are nişte super calculatoare şi nişte super soft-uri, cu care reuşeşte să creeze această iluzie“, explică Vlad Drăgulescu.

Dar rolul tehnologiei a fost mai mare de atât. „Parteneriatul cu Vodafone (partenerul de tehnologie al evenimentului – n. red.) ne-a dat ocazia de a explora noi dimensiuni ale festivalului. Podacasturile transmise LIVE din Piaţa Mihai Viteazul au reprezentat o nouă ocazie de a da voce artiştilor prezenţi în festival, atât în faţa unui public prezent la studioul Vodafone, cât şi în faţa celor de acasă. Pentru noi, sprijinul Vodafone nu reprezintă doar elementele concretizate în această ediţie, ci şi un imbold pentru a cerceta mai mult şi a dezvolta împreună cu ei ediţiile viitoare. Un astfel de parteneriat ne dă încredere că putem ajunge şi mai departe cu mesajul nostru şi, de asemenea, ne dă certitudinea că, într-adevăr, comunităţile construiesc festivaluri.“

Universul lui Shakespeare este mult mai mare decât ce au reuşit până acum să prezinte organizatorii festivalului de la Craiova, motiv pentru care, în ediţiile următoare, Vlad Drăgulescu are în plan să introducă noi elemente, dorind o dezvoltare tot mai mare pe orizontală.

Anul acesta, organzatorii festivalulului au încheiat un parteneriat şi cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, alături de care îşi doresc să dezvolte zona educativă a evenimentului. Alături de Universitatea de Medicină şi Farmacie, ei au creat un simpozion de psihiatrie dramatică a personajelor lui Shakespeare. Un alt parteneriat, care duce la o înţelegere şi mai profundă a lui Shakespeare, a fost cel cu Facultatea de Horticultură, împreună cu care organizatorii au încercat să îşi imagineze grădinile dramaturgului englez.

„Am luat o parte din plantele pe care Shakespeare le-a amintit în operele sale şi am creat nişte zone cu grădini. Am avut Grădina Visul unei nopţi de vară, Grădina Romeo şi Julieta, Grădina Mcbeth.“

Aici, oamenii au putut vedea exact florile şi plantele, dar şi citatele în care ele au fost amintite în opera respectivă.

„Această grădină se va dezvolta în timp şi va deveni o seră a lui Shakespeare, ca să poată fi vizitată tot anul“, explică el.

În perioada festivalului, circa 200.000 de oameni au descoperit la faţa locului o parte din universul lui Shakespeare.

Acestora li se adăugă şi spectatorii din online, acolo unde au fost transmise unele dintre evenimente.

Craiova respiră Shakespeare de peste 30 de ani, de când actorul Emil Boroghină a dorit ca oraşul să aibă un festival după modelul marilor evenimente internaţionale, precum cele din Edinburgh, Tokyo sau Montreal.

În aceste trei decenii, festivalul şi-a tot mărit publicul căruia se adresează şi a coborât tot mai mult teatrul de pe scenă în stradă, pentru că, aşa cum spunea şi Shakespeare, „lumea-ntreagă e o scenă“.