La plecare spre Zurich, avionul meu, rezervat la o companie elveţiană, a întârziat 40 de minute. Pentru sceptici poate fi o dovadă că nu tot ce e elveţian funcţionează cu precizie de ceas. Totuşi, 150 de minute mai târziu aterizam pe aeroportul de la Zurich, tapetat de la Plecări până la Sosiri cu reclame la ceasuri şi ciocolată. Poţi spune multe despre un oraş după aeroportul său principal.
Până la Chaux-de-Fonds, cel mai înalt oraş din Europa şi casa manufacturii Breitling Chronometrie, facem două ore şi trecem, rând pe rând, pe lângă alte vârfuri ale industriei de orologerie, toate adunate la înălţime de parcă mecansimele lor n-ar putea funcţiona fără aer proaspăt din Alpi. Ceea ce nu-i departe de adevăr.
Am aflat mai târziu că aerul din manufactura Breitling este reîmprospătat o dată la 10 minute, iar spaţiul este sanitizat mai ceva ca într-un spital (din Europa Veche) - toţi cei care lucrează acolo poartă halate albe şi papuci speciali din cauciuc (un fel de crocs). Controlul temperaturii şi umidităţii este foarte important în producţia mecanismelor fine, iar praful nu are nici o şansă de a pătrunde aici datorită sistemelor speciale care păstrează aerul pur şi nivelul optim de presiune.
Manufactura Breitling, ridicată doar în urmă cu trei ani, este o construcţie uriaşă şi futuristă, creată de acelaşi architect care a realizat pentru ei sediul central din Grenchen şi standul de la târgul Basel. Înăuntru, totul este realizat din lemn de stejar - de la podea până la pereţii perforaţi artizanal - cu excepţia vizualurilor integrate în arhitectură, care arată momente din istoria aviaţiei, în alb negru.
Înainte să intrăm ni s-a cerut să ne îmbrăcăm pantofii în pungi speciale ca să păstrăm igiena spaţiului care e paradisul oricărui maniac al curăţeniei. Mai ales că fiecare cameră are geamuri uriaşe, curăţate şi ele perfect, prin care se vede ca într-o poză prelucrată în Photoshop peisajul tomnatic al pădurilor elveţiene, plus câteva vaci tărcate.
Chiar la intrare pe holurile labirintice ale manufacturii te întâmpină trei busturi care reprezintă acelaşi personaj , în culori diferite - Leon Breitling, fondatorul companiei în 1884. "În peste un secol de activitate, Breitling a avut doar 5 proprietari şi a rămas printre puţinele afaceri independente, conduse în familie", ne spune ghidul nostru, Jean-Paul Girardin, vicepreşedintele Breitling, care lucrează în companie de 19 ani. Leon Breitling a fost cel care mutat ceasul din buzunar la încheietura mâinii, fiul său a desenat apoi primele linii ale chronomatului, în 1940, iar nepotul său a asociat numele Breitling cu industria de aviaţie. Odată cu preluarea companiei de către familia Schneider, în 1979, Breitling a lansat şi primul chronomat modern, în anul aniversării centenale - până în momentul de faţă este cel mai bine vândut ceas şi emblem companiei.
Turul manufacturii a început în camera de asamblare unde veneau nu demult piese de la ETA, subsidiara grupului Swatch, înainte ca aceasta să sisteze distribuţia de componente. Din 2009, când Breitling a lansat şi primul său mecanism realizat in house, compania a internalizat însă întreaga producţie.
În atelier, ceasornicarii urmăresc atenţi prin dispozitive speciale harta minusculă a mecanismelor şi mânuiesc cu răbdare şi mănuşi de cauciuc, ca într-un puzzle, piesele microscopice. Printre ei se află mulţi tineri, iar unii dintre ei par genul underground, pe care i-ai întâlni într-un club de noapte obscur. Sunt, oricum, departe de ideea învechită de ceasornicar - acel domn respectabil, cu barbă albă, într-un costum uşor ponosit. " În 1974. când a avut loc boom-ul cuartzului, industria orologeriei a intrat în criză. Atunci s-a pierdut o generaţie întreagă de ceasornicari, pentru că cei mai în vârstă au crezut că meseria lor va dispărea şi nu şi-au mai sfătuit urmaşii să le calce pe urme. Noi avem 200 de ceasornicari, dintre care doar zece sunt specialişti cu mare experienţă şi cu pregătirea necesară să-i educe pe cei mai tineri", explică vicepreşedintele.
De altfel, Breitling se laudă că e printre puţinele companii care au reuşit să-şi păstreze acelaşi număr de angajaţi şi pe toată perioada crizei, în parte datorită lansării manufacturii şi a deciziei de a produce in house toate componentele. La Basel, în 2009, Breitling a lansat şi primul său mecanism realizat în propria fabrică. "Am făcut acest pas pentru a rămâne independenţi, pentru avea autonomie cel puţin 10-20 de ani de aici încolo", şi prin urmare locuri de muncă pentru cei care se specializează în arta orologeriei.
Am ajuns şi în laboratorul Breitling unde chimiştii produc inclusiv un ulei special din care se folosesc doar două picături pentru ca mecanismul ceasului să meargă ca uns. Turul a durat 129 de minute, timp în care am trecut prin zece camere, fiecare cu specificul său - de la asamblare si controlul calităţii, până la împachetare. Toată lumea lucrează silenţios şi atent. "Nu este o meserie pe care o poţi face cu ipod ul în urechi. Trebuie să fii pasionat şi dedicat", spune Girardin. Aici vezi cel mai bine că partea artizanală a meseriei de ceasornicar nu are cum să fie înlocuită de tehnologie, ci e doar completată, în armonie, pentru eficientizare şi precizie.
Manufactura lucrează acum la un nou model Breitling care va surprinde în curând industria, poate cu un calibru 02. Breitling produce aproximativ 150-200.000 de ceasuri pe an, dintre care mai bine de 50% sunt cronografe mecanice.
Girardin poartă la mână un model Chronomat GMT, prezentat anul acesta la Basel, deşi spune că preferatul său rămâne Navitimer 1952 qp, care a fost dezvoltat de către piloţi pentru piloţi şi care încorporează toate calităţile Breitling. "Ceasul e ceva foarte personal, e la încheietura ta, aproape de tine, mai ales pentru bărbaţii care nu poartă de obicei alte accesorii. În ziua de azi, clienţii cumpără oricum mai multe modele. Alegerea ceasului a devenit similară alegerii maşinii - nu mai e de ajuns una singură. Pentru anumite ocazii vrei un stil mai sport, alteori vrei un model elegant", încheie preşedintele.
Ceasurile Breitling se găsesc în Bucureşti, în magazinele Cellini şi au preţuri care încep de la 10.000 de lei.
