Cluburile de lectură au redevenit în ultimii ani tot mai populare, încurajând astfel cititul în rândul publicului larg. Mai puţin comune sunt însă cluburile de artă, cele care, la fel ca în cazul modelului anterior, încurajează consumul de frumos, doar că sub o altă formă a frumosului. Exact acest consum încearcă Antonia Negrău să-l stimuleze cu ajutorul Art Clubului Les Émotions.
„Art Clubul Les Émotions este dedicat tuturor celor care iubesc arta, fie că au o pregătire în domeniu, fie că nu. Este un concept bazat pe discuţii libere, legate de artă şi de emoţiile pe care le simţim“, povesteşte ea.
Fiecare Art Club este segmentat în trei părţi - o vizită la un muzeu, o discuţie despre artă şi o activitate practică.
„În fiecare lună, aleg câte un artist, pe care îl descoperim într-un muzeu, fie că e vorba de unul clasic, fie de un muzeu imersiv ori de expoziţii în spaţii neconvenţionale.“
După ce iau împreună contact cu arta, Antonia şi invitaţii săi se aşază la masă şi încep să vorbească despre ce le-a plăcut la artist şi ce ştiu despre viaţa lui.
„Iar la final, avem această activitate creativă, care ne ajută să înţelegem mai bine artistul respectiv. Fie pictăm cu foiţă de aur (cum am făcut în cazul lui Klimt), fie folosim pictura în ulei, fie ne folosim de flori şi ceramică. În acest fel, participanţii se relaxează şi se conectează cu artistul.“
La rândul său, Antonia e pasionată de artă. Pictează de când era mică, iar de vreo patru ani urmează şi cursurile unor şcoli de specialitate.
„Aşa am descoperit multe stiluri de pictură, implicit şi mulţi artişti.“
Curioasă din fire, a căutat să afle mai multe despre ei, despre viaţa lor şi rămâne mereu uimită de modalitatea în care copilăria, familia şi contextul social le-au influenţat operele.
„E o lume fascinantă acolo, pe care mi-am dorit să o dau mai departe.“
Aşa a apărut ideea Art Clubului. De ce Les Émotions? Pentru că arta asta oferă. „Multe, multe emoţii, indiferent că sunt pozitive sau negative. Şi într-o lume în care totul e într-o fugă continuă, iar distanţele dintre oameni sunt tot mai mari, mi-am dorit să creez un loc în care emoţia încă îşi face simţită prezenţa.“
Când alege un artist, se orientează şi în funcţie şi de expoziţiile pe care le găseşte în Bucureşti. Însă dacă e ceva ce nu avem aici, are grijă să ofere o experienţă cu adevărat inedită.
„Am în plan un astfel de eveniment pentru lunile următoare.“
Antonia Negrău e om de comunicare şi antreprenor de aproximativ patru ani. Are două business-uri, un boutique de comunicare digitală, AMB Digital, şi un brand de haine numit Aceeaşi Mărie.
„La AMB Digital mă ocup de proiecte de comunicare online, iar cele mai multe sunt în zona culturală (ca de exemplu Festivalul Enescu, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu ori Premiile Gopo).“
În ceea ce priveşte Aceeaşi Mărie, brandul integrează simboluri româneşti în vestimentaţia contemporană. Recent, cu creaţiile mărcii, antreprenoarea a fost prezentă în weekendul 24-25 februarie la evenimentul Târg de frumos, care reuneşte mai multe afaceri autohtone.
„Pe scurt, îmi place să creez.“ Iar de aici la artă a fost doar un pas.
Spune de altfel că arta a fost mereu o pasiune, dar pe care, mulţi ani, a ţinut-o ascunsă.
„Credeam că oamenii se sperie de cuvântul artă, în sensul că poate părea ceva elitist. Până nu i-am înţeles eu mai bine dedesubturile, n-am vrut să fac public ceva în legătură cu asta.“
În ceea ce priveşte studiile, au ajutat-o mult anii de pictură, dar şi diferitele cursuri de grafică digitală sau de ilustraţie pe care le-a făcut. Iar în viitorul apropiat plănuieşte nişte studii şi în Florenţa, un oraş al cărui nume e, de altfel, sinonim cu arta.
Revenind la Art Clubul Les Émotions, prima ediţie a avut loc în luna ianuarie a acestui an. Artistul cu care am început a fost Gustav Klimt.
„Nu întâmplător l-am ales chiar pe Klimt, ci pentru legătura sa cu România, una mai puţin cunoscută.“
Între 1883 şi 1886, Gustav Klimt, Ernst Klimt (fratele său) şi un prieten de-al lor, Franz Matsch, au călătorit în Principatele Române la solicitarea lui Carol I. Domnitorul (la acea vreme) a fost cel care le-a cerut să picteze mai multe opere pentru decorarea Castelului Peleş. Reşedinţa de la Sinaia găzduieşte portrete ale familiei Hohenzollern-Sigmaringen, alături de tavanul Marelui Salon şi de decorul Sălii de teatru, toate cu semnătura celor trei artişti vienezi.
„Mai exact, timp de trei ani, ei au executat o serie de lucrări pentru decorarea Castelului Peleş“, explică Antonia Negrău.
În ceea ce priveşte formatul Art Clubului, ea i-a dus iniţial pe participanţi la MINA Museum, unde au văzut împreună proiecţia interactivă cu operele lui Klimt.
MINA este primul spaţiu imersiv din România şi cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud-Est, un proiect fondat în toamna anului trecut de Sorina Topceanu, Mădălina Ivaşcu, Mihai Cojocaru şi Andrei Nistor. „După vizita la muzeu, ne-am aşezat la masă, am încercat să ne cunoaştem şi am discutat despre traiectoria artistului. Am vorbit despre cât de mult i s-a schimbat stilul de-a lungul anilor şi despre simbolistica pe care o avea în picturile sale. La final, am pictat cu foiţă de aur.“
La această ediţie au participat oameni din diferite domenii, de la oameni de PR, organizatori de evenimente la antreprenori, jurnalişti şi ingineri. „E genul de diversitate pe care o încurajez în Art Club.“
Au fost 12 participanţi la primul Art Club, iar probabil că limita maximă este în jur de 15 oameni, explică Antonia Negrău. „Vreau ca toată lumea să poată să contribuie la conversaţie. E foarte importantă intimitatea la un astfel de eveniment.“
Oamenii pe care îi vrea alături sunt pasionaţii de artă. Nu caută neapărat experţii, profesioniştii.
„Nu vreau să intimidăm pe cineva, nu vreau să aibă impresia că este un spaţiu dedicat cunoscătorilor. Îmi doresc să fie un spaţiu de relaxare, în care îi încurajez pe oameni să participe la discuţii, să ne povestească ce le-a plăcut (sau nu le-a plăcut) la acel artist.“
Pentru că discuţia s-a legat foarte natural la prima ediţie şi pentru că participanţii şi-au dorit să rămână în contact, Antonia a creat şi grupul de Facebook: Les Émotions – club de artă. „Aici anunţ următoarele evenimente, dar mai postăm şi mici idei sau poveşti din lumea artei, informaţii despre expoziţiile din Bucureşti sau din lume.“
În februarie, pe 17, tot sub umbrela Art Clubului, a urmat un Art Class, adică o sesiune de pictură dedicată lui Constantin Brâncuşi. A fost un format uşor diferit, dar care s-a adresat aceleiaşi comunităţi. Evenimentul a fost gândit ca o celebrare a artistului născut pe 19 februarie, iar opera centrală a acestei întâlniri a fost Pasăre în văzduh.
„Următorul Art Club a avut loc în martie, la jumătatea lunii, şi m-am legat de feminitate, iar pentru asta am ales o artistă care a luptat mult pentru a-şi face cunoscută arta înainte să devină una dintre cele mai remarcante pictoriţe al secolului al XVII-lea.“
E vorba despre Artemisia Gentileschi, iar tablourile ei înfăţişează personaje feminine în rol principal, cu personalităţi curajoase, puternice şi rebele, lipsite intenţionat de trăsăturile stereotipice feminine.
„Îmi doresc ca, prin acest proiect, dar nu numai, oamenii să viziteze muzeele poate la fel de mult pe cât o fac cu teatrul. Îmi doresc ca participanţii să afle de ce un artist a intrat în istorie şi de ce picturile lui sunt remarcabile. Îmi doresc să creez o comunitate în jurul artei, să aduc emoţie prin fiecare ediţie de Art Club.“
Lucrează şi la o serie de evenimente premium, cu circuit închis, care vor implica şi mai multe lucruri din zona culturală.
„Probabil că anul acesta voi merge cu acest format de eveniment şi spre zona corporate, e o formă bună prin care poţi petrece timp alături de oamenii cu care lucrezi zi de zi.“
Spune că a pornit Art Clubul de la ceea ce ea numeşte nevoia de conexiune. Crede că cele mai frumoase lucruri se întâmplă atunci când suntem faţă-n faţă cu cineva.
I-a lipsit foarte mult asta în timpul pandemiei. Energia pe care ne-o luăm de la cei care iubesc aceleaşi lucruri ca noi este, de multe ori, o gură de aer proaspăt.
„Sigur, am văzut cum alte ţări sunt destul de deschise la evenimente în cadrul muzeelor şi e ceva ce mi-aş dori să fac şi eu - să apropii aceste insituţii de public prin evenimentele Les Émotions. Am participat la multe expoziţii, am vizitat muzee care creează o întreagă experienţă şi mi se pare că într-un oraş gri ca Bucureştiul e nevoie de mai multă culoare şi creativitate“, conchide Antonia.
