The Pines Boutique Villa din Braşov este un astfel de proiect, o apariţie relativ nouă pe scena locală, în contextul în care întregul proiect a fost terminat spre finalul lui 2016.
„Efortul financiar a fost destul de consistent, de câteva sute de mii de euro, dar şi satisfacţiile personale au fost pe măsură. Adevărul este că nu am avut o gândire pur financiară, ci mai degrabă una filosofică. Ne-am dorit să le oferim ceva frumos oamenilor“, spun reprezentanţii The Pines.
În esenţă, proiectul The Pines Boutique Villa a urmărit reamenajarea unei case existente, lucrările desfăşurându-se timp de aproximativ un an.
„Casa existentă a fost construită într-un stil destul de greoi în anii ’80, iar interiorul a necesitat intervenţii structurale pentru a putea adapta locuinţa la noua funcţiune de pensiune.“ Astfel, întreaga structură a casei a fost schimbată, faţadele, tâmplăria şi terasa exterioară fiind şi ele modificate.
„A fost un proces anevoios din care ne bucurăm că am ieşit cu bine şi foarte multumiţi de rezultat.“
Proiectul este aşezat chiar la marginea unei păduri de pini, foarte aproape de centrul oraşului şi în imediata vecinătate a drumului care merge în Poiana Braşov. La finalul tuturor lucrărilor au rezultat şase spaţii de cazare, două apartamente şi patru camere.
„În zona comună (living şi loc de luat masa) poţi savura micul dejun, poţi asculta muzică, poţi vedea filme, poţi mânca prăjituri făcute în casă şi poţi bea limonadă, poţi citi, te poţi uita pe geam sau poţi visa aiurea.“
Apropierea de natură este accentuată prin suprafeţele vitrate mari, dar şi prin infuzia de materiale naturale la interior.
„Ne-am dorit să creăm o vilă chic, un retreat special aproape de natură. Am dorit să creăm o casă-acasă pentru oaspeţii The Pines. Pădurea a fost de mare ajutor cu prezenţa ei aproape grandioasă. Ne-am dorit un loc sănătos, verde, plin de energie bună. Am lucrat cu lemn, metal, sticlă în linii simple, clare şi curate.“
Vila este foarte bine aşezată atât pentru căutătorii de senzaţii urbane, cât şi pentru cei cu un apetit sporit de adrenalină. Astfel în Braşov pot fi vizitate oraşul medieval cu Biserica Neagră, Piaţa Sfatului cu Casa Sfatului şi Muzeul Civilizaţiei Urbane sau strada Sforii.
„Bastionul Ţesătorilor, Poarta Schei, Poarta Ecaterinei, Turnul Negru, Strada După Ziduri merită şi ele vizitate. Pentru început, noi îţi recomandăm să te plimbi pe străzi vechi fără o ţintă anume, să te uiţi la casele frumoase, să bei un ceai cald la Tipografia sau Hof Cafe şi să te bucuri de oraş. Dacă eşti pasionat de schi, eşti doar la o privire distanţă de drumul care merge în Poiană.“ Mai departe, în Poiana Braşov sunt 12 pârtii cu grade diferite de dificultate. Mai lipseşte (momentan) doar zăpada. Dar nu pentru mult timp (sperăm noi).
„Dacă doreşti să te apuci de schi sau eşti începător îţi recomandăm pârtiile Bradul sau Stadion. Dacă eşti avansat poţi schia în Postăvarul pe Pârtia Lupului, Subteleferic sau Ruia. Cei mai avansaţi pot încerca Drumul Roşu“, ne mai recomandă cei de la The Pines Boutique Villa.
Cu o astfel de primire, casa de lângă pini este plină de oaspeţi mai tot timpul.
„Gradul de ocupare ne-a depăşit cu mult aşteptările. Adevărul este că noi nu am mai reuşit să prindem o cameră liberă la The Pines, să ne bucurăm şi noi de acest loc.“
Iar vestea bună este că investitorii care au plantat această poveste pe dealurile Braşovului deja au în plan un alt loc, în aceeaşi zonă, şi mai aproape de pădurea de conifere parfumate.
Dar în timp ce proiecte precum The Pines transformă complet un loc, fără a-i atinge însă aura, alte investiţii vizează readucerea unor structuri în atenţia călătorului păstrând cât mai mult din identitatea lor vizuală iniţială.
Un astfel de exemplu este Tinnen Marz Hof din satul sibian Richiş. Proiectul şi-a deschis porţile pentru primii oaspeţi anul trecut şi cuprinde cinci dormitoare, cinci băi, dar şi o parcare, potrivit datelor de pe site-ul Experience Transylvania, o platformă care prezintă 37 de astfel de proprietăţi din Transilvania. „Casa este cunoscută sub denumirea de Tinnen Marz Hof, iar numele ei vine de la cel al măcelarului care obişnuia să lucreze în ea, în partea stângă a casei“, se mai arată pe site-ul menţionat.
Sunt şi anumite poveşti legate de practicile din această casă, mai toate avându-l în rolul principal pe vestitul măcelar.
Astfel, dacă un sătean avea un necaz cu un animal din ogradă, iar acesta trebuia sacrificat, măcelarul se ocupa, dar apoi întreaga comunitate cumpăra câte o bucăţică de carne astfel încât să ajute cumva săteanul respectiv, exact ca într-o familie. În perioada comunismului, casa devine clădire administrativă, dar între 1968 şi 1989 în interiorul ei este adăpostită o grădiniţă. De atunci datează şi podeaua care azi poate fi văzută în bibliotecă. Sute, mii de poveşti sunt aşternute pe ea.
„Azi casa poate fi considerată ca o proprietate rurală de lux, cu interioare fin decorate şi cu multă atenţie acordată fiecărui detaliu“, se mai arată pe site-ul Experience Transylvania.
Astfel, tot mobilierul şi alte obiecte găsite în pensiune sunt piese originale din casele transilvănene din acele vremuri. Desigur, băile sunt modern utilate.
„Temperatura plăcută este asigurată prin intermediul sobelor de teracotă şi toate duc la un somn tare bun. Aşa că poate vei dori să îţi petreci puţin timp în bibliotecă şi poate apoi să ieşi în grădină şi să te bucuri de aer proaspăt.“
Coincidenţă sau nu, exemplele de mai sus, deşi diferite din punct de vedere stilistic, au în comun un lucru foarte important.
Ambele au fost gândite pe structura unor foste case, indiferent de intervenţii, aceste spaţii purtând cu ele un patrimoniu de poveşti. Iar cum porţile lor au fost redeschise, orice oaspete care vine şi se simte la rândul lui ca acasă duce cumva povestea mai departe.
