Ajuns la cea de-a 11-a ediţie, Romanian Design Week (RDW) s-a transformat în timp în cel mai mare eveniment interdisciplinar din România, un festival care promovează designul, arhitectura şi creativitatea ca instrumente pentru creşterea culturală, socială şi economică. Revenind în 2023, în perioada 12-28 mai, în Piaţa Amzei, zonă care trece printr-una dintre cele mai spectaculoase transformări din ţesutul Bucureştiului, RDW a expus mai bine de 160 de lucrări. Dincolo de numărul semnificativ, abordarea colaborativă a industriei este probabil cel mai remarcabil aspect al ediţiei de anul acesta. Şi poate că, venind după un 2022 care a adus resetări globale, aceasta este şi direcţia corectă.
„Ce a făcut extraordinar Romanian Design Week a fost că a devenit un etalon pentru descoperirea şi expunerea talentului şi creativităţii locale. Fără o vitrină, o scenă, putem pierde cu uşurinţă din conţinutul pe care îl are de oferit creativitatea românească“, spune Anca Ungureanu, head of identity & communication la UniCredit Bank, unul dintre primii parteneri ai RDW. „Am ales de-a lungul timpului să fim alături de acei vectori din societate care au nu doar nevoie de susţinere, ci au şi un potenţial enorm de dezvoltare. De aceea, am fost alături de comunitatea creativă locală care a dovedit de-a lungul anilor că este potenţatoare de valoare adăugată economică şi socială.“
Ediţia de anul acesta a RDW, cea de-a 11-a, a avut loc în perioada 12-28 mai, iar ceea ce a atras atenţia mai mult ca niciodată a fost tranziţia de la un traseu individual spre o abordare colaborativă, tot mai mulţi reprezentanţi ai sectorului creativ alegând calea dialogului şi a interconectării.
„Cred că întreaga societate ar fi mai prosperă şi ar funcţiona mai bine dacă ar împrumuta acest tip de viziune colaborativă. Totodată, ce am observat anul acesta este că designul românesc este atent la societate şi la mediu şi devine din ce în ce mai sustenabil, atât ca formă de exprimare, cât şi în ceea ce priveşte resursele utilizate în procesul creativ.“
Toate aceste elemente nu sunt decât lecţii învăţate, spune Anca Ungureanu, şi elemente de progres care nu s-ar fi putut întâmpla fără un spaţiu care să descopere talentele, să le aducă împreună, să faciliteze dialogul în interiorul breslei şi să atragă atenţia asupra potenţialului industriei creative în ansamblul ei. Într-o analiză mai în profunzime, ceea ce este important este că designul românesc din ultimii ani s-a conectat la o reţea internaţională de idei, fără a intra însă într-o criză de identitate.
„Din toată această căutare, avem astăzi branduri româneşti care se prezintă cu mândrie la evenimente de profil din întreaga lume şi avem o reţea internaţională de consumatori de design care cumpără produse made in Romania.“
Şi ceea ce este cu adevărat important, mai ales prin ochii unui bancher, este că designul local începe să înţeleagă importanţa de a gândi produse care să aibă şi un sens economic, un client bine definit, dincolo de forma frumoasă.
„Observăm o evoluţie reală în ceea ce priveşte această conexiune între concept, produs şi client final. Cred că în tot acest proces au avut un rol esenţial toate formele de dialog care au cizelat comunitatea creativă prin expunerea directă către piaţă, înţeleasă în cel mai pur sens economic.“ De altfel, Anca Ungureanu mai spune că, de-a lungul timpului, inclusiv evenimentele de profil precum Romanian Design Week (RDW) şi-au stabilit obiective în acest sens – de la a identifica talente şi a oferi o scenă de expunere la educarea comunităţii creative prin instrumente care să îi ajute pe oameni să transforme o idee sau un prototip într-un business viabil.
„UniCredit Bank a desfăşurat de-a lungul timpului o serie de demersuri susţinute privind educaţia antreprenorială, iar anul acesta am avut inclusiv în cadrul Romanian Design Week un workshop dedicat industriilor creative“, spune Anca Ungureanu.
Abordarea sustenabilă în zona de design, la fel ca în orice altă latură economică, trebuie să treacă din zona de PR înspre utilizări concrete, care, din nou, se văd în business.
Aici lucrurile nu sunt uşoare pentru nimeni, pentru că implică reaşezări pe toate straturile care compun un produs, de la concept, furnizori, ambalaje până la felul în care acel produs ajunge în casele clienţilor şi, mai departe, cum este tratat după finalizarea duratei sale de viaţă.
„Sustenabilitatea în design este într-adevăr un hot topic şi un proces complex - implică o abordare holistică şi integrată a întregului ciclu de viaţă al produsului.“
Din punctul său de vedere, spune Anca Ungureanu, există nişte paşi pe care un produs sustenabil trebuie să îi urmeze – de la durabilitate şi longevitate la design funcţional şi adaptabil şi până la sustenabilitatea procesului de producţie care implică factori precum resursele utilizate (energie, apă, materiale folosite), reducerea sau atenţia pentru deşeurile generate de proces şi respect pentru echipă şi furnizorii implicaţi în proces – care, de asemenea, trebuie să se alinieze setului de valori menţionate.
„Realizarea unui produs care reuneşte toate aceste aspecte de estetică, funcţionalitate şi sustenabilitate poate fi o provocare, pentru că este nevoie de acest echilibru între multiple cerinţe şi constrângeri. Nu cred însă că este imposibil – aşa cum spuneam mai devreme, creatorii români sunt din ce în ce mai prezenţi pe această scenă şi este încurajator.“
Dar mai sunt şi alte lucruri de făcut, în ciuda tuturor dezvoltărilor pozitive care merită evidenţiate în designul românesc.
„Dacă ar fi să identific o zonă care cred că poate fi explorată cu mai multă atenţie de către comunitatea creativă locală, aceea ar fi planificarea, viziunea de dezvoltare pe termen lung a afacerii. Şi, poate, şi crearea unor formule de sprijin dedicate, care să ajute afacerile creative valoroase să supravieţuiască într-o piaţă de fast-consumption.“
Dincolo de aceste direcţii, Anca Ungureanu afirmă că designerii locali trebuie să fie atenţi la schimbare şi reinventare şi trebuie să-şi adapteze produsele şi strategiile în funcţie de schimbările din teren, de contextul social şi economic.
„Capacitatea de a se ajusta rapid şi de a răspunde la nevoi şi tendinţe poate fi o provocare, dar şi o oportunitate de a inova şi de a se diferenţia pe piaţă. Apoi, abilitatea de a găsi noi pieţe, de a crea produse şi servicii adaptate la nevoile emergente şi de a se conecta cu publicul în mod eficient poate face diferenţa în reuşita afacerii.“
Iar efortul de a susţine această comunitate prin periplul schimbător al antreprenoriatului creativ merită, din multe puncte de vedere, dialogul între toate părţile fiind mai util ca niciodată.
„Cred că cel mai important este ca, după încheierea Romanian Design Week, spaţiul (Piaţa Amzei) să rămână viu. Şi o cheie pentru această continuitate poate fi exact dialogul constant între actorii culturali, comunitatea creativă şi alte instituţii care pot produce, împreună, un conţinut valoros care să însufleţească Piaţa Amzei. Sper ca acesta să fie doar începutul.“
