O cafea primită într-o ceaşcă aparte este un prim semnal că înăuntru ar putea fi o întreagă experienţă. Adesea, ambalajul este cel care „agaţă“ apetitul cumpărătorului, iar când ceaşca este şi suficient de fotogenică încât să ajungă pe Instagram, atracţia este, cu siguranţă, şi mai mare. Dacă o licoare bună este apoi turnată în ea, atunci experienţa e de-a dreptul desăvârşită. Aşa că, în aventura noastră de a dezbrăca de secrete cafeaua cea de toate zilele, ne-am concentrat de data aceasta pe „ambalaj“, şi nu pe conţinut. Astfel, am deschis pentru public uşile atelierelor în care prind formă ceştile pe care le găsim în unele dintre cele mai cunoscute cafenele de specialitate din Bucureşti, dar şi din ţară.
Pe lista celor mai populare ateliere de ceşti pentru cafenele, după numărul de localuri în care au ajuns aceste piese până acum, îşi face loc şi Logo Cups, un business din Cluj-Napoca care îl are ca fondator pe Andrei Gârba. Vesela realizată de Logo Cups şi-a găsit rolul în locuri ca Ototo, KLANdestin, Dropshot, Beanz şi partenerii, Emozia, Arcade Cafe, Bandit, First Coffee, Claro, Buimac, 20 grams, C-O Fi, Human Coffee sau Utopia, acestea fiind doar numele din Bucureşti. În afara Capitalei, lista este şi mai lungă. Afacerea clujeană are un portofoliu ce numără în prezent peste 500 de logouri create pentru localuri din România şi de peste hotare.
„Povestea noastră a început prin dorinţa de a oferi ceşti personalizate cafenelelor şi, având know-how în producţia de porţelan, am început colaborări cu fabrici de porţelan din Europa, de unde cumpărăm ceşti şi veselă albe, iar mai apoi le personalizăm cu logourile sau brandingul clienţilor“, povesteşte Andrei Gârba.
El este absolvent de Finanţe şi Business, dar l-a atras mai mult atelierul de porţelan al tatălui său, unde şi-a petrecut copilăria şi unde se realizau produse tehnice din ceramică. Acolo a învăţat, de altfel, ştiinţa porţelanului, iar mai departe a creat totul cu ajutorul soţiei sale Romana Gârba.
„Prima colaborare (cu o cafenea – n. red.) a avut loc în 2017, când un client vechi – Olivo Coffee Culture – ne-a propus să facem ceva mai special, mai craft, mai artistic, pentru noua lor cafenea de specialitate Narcoffee Roasters.“ Realizarea ceştilor a durat peste 18 luni, timp în care fondatorii Logo Cups au descoperit noi tehnici şi au inovat procese de producţie.
După numeroasele colaborări încheiate până acum, Andrei Gârba a remarcat că, în general, cafenelele îşi doresc o exprimare proprie a brandului lor, care să pătrundă adânc în obiceiul de consum al clienţilor. Se caută astfel personalizarea pieselor cu logoul cafenelei, tipărirea unor texte sau mesaje în ceaşcă, alături de decoruri sau elemente artistice precum stropi, puncte ori linii. Cât de mult contează ca ceaşca să fie „instagramabilă“ pentru succesul localului în social media?
„Este obligatoriu. Fiecare cafenea doreşte ca ceaşca ei şi cafeaua să fie cumpărate de client, ceaşca să fie pozată, tag-uită şi prezentată în Social Media“, spune Andrei Gârba.
Dacă ajungeţi în localuri precum Perfect Simplu Coffee Shop, Hai la Cafea, Garage Cafe sau nou-deschisa Wildwood Coffee & Cocktail Bar, poate vreţi să ştiţi că ceştile din care vă veţi savura cafeaua sunt modelate de Lidia Nicolae. Atelierul ei, Ceramical, se află în Siliştea Snagovului, lângă Bucureşti. În afara Capitalei, localurile care pun vesela ei la loc de cinste sunt Mokasirs Caffe din Simeria şi Check In Caffe din Deva.
„Sunt artist vizual şi îmi desfăşor activitatea atât în Bucureşti, cât şi, în ultimii ani, în Siliştea Snagovului, acolo unde este şi atelierul.“ Ea a absolvit Universitatea de Arte din Bucureşti cu master în Grafică în anul 2010. De altfel, o mare parte a proiectelor în care a fost implicată au fost proiecte ce ţin fie de grafică şi pictură tradiţională, fie de grafică digitală. „Undeva în 2015 mi-am dorit o extindere a modului de exprimare artistic şi astfel s-a născut proiectul Ceramical“, îşi aminteşte Lidia Nicolae.
Povestea Ceramical are deja câţiva ani buni de existenţă şi a început să se scrie atunci când tendinţa de a face ceramică artistico-utilitară lua avânt. Lidia practică olăritul în stilul clasic, la roată, iar fiecare piesă este rezultatul unui proces de dezvoltare, adeseori îndelungat, care include faze de testare a glazurilor, precum şi perfecţionarea designului şi a procesului creator. Cel mai important aspect atunci când începe o discuţie despre conceptul ceştilor unei cafenele este partea care ţine de unicitate, deoarece fiecare local îşi doreşte piese care s-o reprezinte atât ca branding, cât şi ca design.
„De cele mai multe ori, ceştile urmăresc culorile brandului cafenelei şi/ sau ale designului interior, iar aici ne putem plia pe cerinţele primite, decizia fiind luată împreună cu reprezentantul localului, în urma unor teste de culoare. Urmează detaliul texturilor glazurii – unii preferă glazurile lucioase, alţii pe cele mate ori o combinaţie între cele două.“
Aplicarea logoului cafenelei este amprenta care creează legătura dintre obiectul creat de Ceramical şi imaginea localului. Cel mai adesea, este preferată amprentarea logoului în adâncimea materialului, urmează aplicarea logoului şi/sau a sloganului prin tehnica decalcomaniei, iar a treia opţiune este personalizarea prin gravare sau pictură, ambele realizate manual, cu îndemânarea graficianului.
„Cel mai recent proiect în domeniul cafenelelor de specialitate este cel cu Garage Cafe.“ Proiectul cuprinde elemente de design care stimulează tactil consumatorul de cafea, dar şi elemente specifice brandului cafenelei. „Astfel, combinând textura cu amprente, ca element emblematic al creaţiilor Ceramical, cu sigla şi culorile galben şi gri ale brandului Garage Cafe, au luat naştere - în trei dimensiuni - ceştile din care veţi putea savura în curând cafeaua de specialitate preparată undeva lângă parcul Kiseleff.“
Să ai o ceaşcă fotogenică a devenit tot mai important în consolidarea brandului unei cafenele, acest lucru venind în completarea imaginii localului. Un produs „instagramabil“ poate contribui la succesul unui business care îşi asociază imaginea cu el. Şi dacă cel mai bine ştiu asta restauratorii şi cafegiii, nici fondatorii atelierelor de ceramică nu sunt străini de fenomen.
Poemi este un astfel de atelier care s-a specializat în realizarea veselei pentru restaurante şi cafenele. Printre acestea din urmă se numără Sonder Bucharest, Boiler Coffee Shop Bucharest, Eggcetera Cluj-Napoca şi Amor Perfecto Sibiu, iar cel mai recent – Eshte, un local deschis cu câteva luni în urmă în centrul vechi din Capitală şi care reuneşte şi creaţii ale unor artişti români.
Poemi a luat naştere în anul 2016 în Sibiu, când Alexandra şi Florin Popescu s-au aventurat într-un domeniu despre care nu ştiau absolut nimic, neavând nicio legătură cu arta sau ceramica, ci un background economic, respectiv filologic.
„Am învăţat singuri absolut tot ceea ce ştim astăzi despre ceramică, testând continuu, eşuând şi luând-o de la capăt. Am început în sufrageria apartamentului nostru şi astăzi ne desfăşurăm activitatea într-o microfabrică de 500 de metri pătraţi, cu echipamente profesioniste şi având alături o echipă tânără şi entuziastă“, spune Alexandra.
Au început cu nişte căni de lut pictate manual, comandate de nişte prieteni care aveau un business în Sibiu, şi au ajuns să creeze veselă-concept împreună cu chefi bucătari din România, dar şi pentru restaurante cu stele Michelin din afara ţării, adaugă ea.
„Prima cafenea pentru care am produs ceşti personalizate a fost Sonder Bucharest, în 2019. Proprietarii cafenelei ne-au contactat, ne-au povestit despre cum avea să arate localul, despre prăjitoria daneză pe care o aleseseră ca furnizor de cafea, despre cum îşi imaginaseră ceştile şi culorile. Noi am făcut teste de formă şi culoare şi ulterior am început producţia de ceşti. Sonder este un loc primitor şi relaxat, cu design scandinav, iar ceştile trebuia să se încadreze în acest stil. Este una dintre cele mai dragi colaborări ale noastre.“
Tocmai pentru că ceaşca este unul dintre primele contacte pe care consumatorul le are cu un local, recomandarea fondatorilor Poemi este ca antreprenorii din HoReCa să mizeze pe propuneri creative şi diferite, scoase din tipare.
Pe lângă colaborarea cu Poemi, cafeneaua Eshte a devenit partener şi pentru atelierul de ceramică Zizzou, un proiect al Mihaelei Pop. Colaborarea dintre cele două concepte este de fapt o etapă de iniţiere a Zizzou în această lume, până acum atelierul fiind doar locul de naştere al bijuteriilor de ceramică. Pentru Eshte, Mihaela creează o colecţie specială de ceşti şi farfurii, care vor fi expuse acolo în mod exclusiv. Produsele Zizzou, între care se regăsesc şi câteva căni, se mai pot găsi în două locuri din Bucureşti, mai exact la Mesteshukar ButiQ şi la ALTRNTV.
„În cazul nostru, solicitarea nu ar fi venit dacă produsele alese nu ar fi putut să completeze povestea Eshte, emoţia locului, dar şi exigenţele pragmatice de business. Mai exact, Ioana Voloacă, fondatoarea Eshte, a văzut într-un anumit context în care ne aflam o cănuţă şi o farfurie de-ale noastre şi din acel punct a început colaborarea.“ Cana respectivă fusese realizată în urmă cu mai bine de un an, într-un singur exemplar, fiind deci unicat. Nu era o cană pusă la vânzare, ci o piesă care rămăsese cumva în aşteptarea scenariului în care să fie protagonistă. Ea este realizată manual, dintr-o masă ceramică specială cu şamotă, şi îmbina tehnici de prelucrare şi design între tradiţie şi contemporaneitate. A urmat un proces în care a fost creat logoul colaborării, Zizzou & Eshte, şi a început producţia.
Şi pentru că am ajuns la producţie, în linii mari, etapele sunt aceleaşi în toate atelierele, diferenţa făcând-o modul de personalizare, care face ca, la final, o ceaşcă să iasă în evidenţă. La Logo Cups, de pildă, procesul de producţie durează aproximativ trei săptămâni, asta după ce toate detaliile sunt stabilite, dar, din cauza volumului mare de solicitări, comanda clientului ajunge în producţie după 30-50 de zile de la primele discuţii.
„Odată clară comanda, când vine rândul proiectului, se realizează turnarea manuală în matriţe - ceea ce include şi personalizarea prin embosare -, finisarea şi spălarea produsului (fasonare), uscarea, arderea de biscuit (ardere de întărire, dar nu cristalizare), glazurarea (colorarea), arderea de ciob (arderea mare de cristalizare), decorarea (personalizarea cu decalcomanie sau diferite tehnici artistice făcute din pensulă sau pistol de glazurare), ambalarea şi expedierea“, povesteşte Andrei Gârba.
În producţia de la Cluj-Napoca se foloseşte exclusiv porţelan, adică materia primă cea mai pură din ramura ceramicii.
„Cea mai mare provocare e atunci când nu înţelegi ce vrea clientul, atunci când primeşti libertate de creaţie, dar de fapt nu o primeşti. E o provocare să oferi clientului culoarea ceştii exact cum şi-o doreşte. Puţini sunt cei ce înţeleg că nu suntem tipografie şi nici vopsitorie auto. Culorile ceştilor sunt amestec de oxizi şi siliciu, care, la 1.260 de grade Celsius, se transformă chimic şi fizic aproape complet.“
În atelierul Poemi din Sibiu, procesul de producţie este manual de la început până la sfârşit şi include diferite tehnici, precum ridicare la mână şi frezare. Nu se lucrează pe roata olarului şi nici nu se utilizează mulaje pentru turnare.
„Folosim doar gresie ceramică de culori şi texturi diferite, care se arde la temperaturi înalte. După ce am testat şi alte materiale, precum lut, ceramică de temperatură joasă şi porţelan, am considerat că aceasta ni se potriveşte cel mai bine“, spune Alexandra Popescu.
Ceaşca se croieşte, apoi se lasă la uscat pe raft, se finisează, se lasă din nou la uscat până când apa se evaporă total şi abia apoi intră la cuptor la prima ardere, la temperaturi de 950-1.000 de grade Celsius. După această etapă, obiectele se şlefuiesc, se dau cu ceară pe partea care nu se doreşte glazurată, se glazurează şi intră la a doua ardere, la temperaturi de 1.200-1.280 grade Celsius. Un ciclu de ardere durează aproximativ 48 de ore.
Fiecare atelier e într-o anumită măsură diferit. De aceea şi rezultatul muncii diferă de la un producător la altul. Spre exemplu, în atelierul Lidiei Nicolae roata olarului este un element central. După formare, urmează finisarea bazei ceştii, apoi, dacă este cazul, fixarea cozii şi aplicarea prin amprentare în adâncime a siglei brandului.
„Procesul de uscare se face lent, la temperatura camerei, fapt care prelungeşte timpul de producţie. Acest aspect este foarte important şi nu poate fi influenţat, deoarece orice schimbare bruscă de temperatură poate aduce daune totale obiectului“, explică Lidia.
Când obiectul este perfect uscat, el intră în cuptor pentru prima ardere, aceea de deshidratare, care se mai numeşte şi biscuitare. După răcirea cuptorului, obiectele sunt scoase şi se aplică glazura. După uscarea glazurii, obiectele intră la a doua ardere, aceea de glazurare, care se face la o temperatură mai mare.
„Există şi o a treia ardere, în cazul în care personalizarea sau decorarea se face prin aplicarea unui print special – decalcomanie, arderea fiind necesară pentru a fixa imaginea pe suprafaţa glazurii. Odată răcite, ceştile pot fi folosite.“
Lidia Nicolae modelează lut roşu, cel care devine teracotă, gresie albă şi neagră, dar are în teste şi câteva tipuri de porţelan care se lucrează pe roată. „Fiecare proiect vine cu provocări, pentru că de fiecare dată oamenii îşi doresc ceva nou ca formă sau ca model de glazură.“
Ceştile personalizate manual presupun mai multă muncă, însă şi satisfacţia este pe măsură.
„Am avut un astfel de proiect pentru cafeneaua Mokasirs, unde primele 120 de ceşti au fost personalizate manual, prin pictarea logoului cu roşu. Un alt proiect cu mai mulţi paşi de lucru a fost pentru Hai la Cafea, unde au fost două culori de glazură, plus aspectul de glazură scursă, care a fost realizat manual. A urmat apoi aplicarea logoului şi a sloganului pentru personalizare.“
Zizzou este încă în etapa în care transferă tehnicile şi cunoştinţele dobândite în crearea de bijuterii către producţia veselei. La fel ca în cazul bijuteriilor, Mihaela Pop a folosit pentru ceşti, pe lângă porţelan, şi cuprul sau alama prelucrate manual de un meşteşugar tradiţional.
„Procesul de realizare a unei ceşcuţe lucrate manual este destul de complex, cu siguranţă mai elaborat decât ar putea cineva să îşi închipuie dacă nu are contact cu domeniul ceramicii.“
E bine de ştiut aşadar că ceştile din care ajungem să ne savurăm cafeaua sunt ele în sine poveşti, într-o lume a cafelei în care doar poveştile sunt cele care contează.
