Cele mai prestigioase premii din arhitectura europeană sunt cele oferite de fundaţia Mies van der Rohe, fundaţie care poartă numele părintelui arhitecturii moderne – Ludwig Mies van der Rohe. Acestea se acordă o dată la doi ani, iar la fiecare ediţie a concursului, ţările de pe Bătrânul Continent vin cu propunerile pe care un juriu specializat le evaluează. În total, la ediţia din 2022 au fost înscrise peste 520 de lucrări din Uniunea Europeană, de la muzee la clădiri rezidenţiale. Din România au participat patru proiecte, dintre care două ale biroului de arhitectură ADNBA. Pe lista scurtă au ajuns 40 dintre acestea, printre care şi unul al ADNBA.
„E a treia oară în carieră când ajungem pe lista scurtă“, spune Adrian Untaru, cofondator al biroului local de arhitectură. Prima oară a fost în 2016, cu proiectul Dogarilor, apoi în 2018 cu Occidentului, iar acum cu clădirea de apartamente din strada Mumuleanu.
Relaţia ADNBA cu concursurile şi cu premiile e însă mult mai veche. Povestea biroului începe să se scrie acum circa două decenii, cu doi dintre cei care sunt astăzi parteneri în business – Andrei Şerbescu şi Adrian Untaru.
„Ne-am cunoscut în timp ce făceam pregătire pentru admiterea la Facultatea de Arhitectură.“ Unul studia la Vianu şi altul la Lazăr. Niciunul nu avea în familie pe cineva din domeniu. „Ne-am împrietenit atunci şi am rămas prieteni toată facultatea.“
Apoi, încă de pe băncile universităţii, au pornit proiectul ADNBA. Era anul 2003.
„Nu am lucrat nicăieri în rest. Am învăţat totul din mers.“
Adrian Untaru afirmă acum, uitându-se în urmă, că nu ştie dacă a fost cea mai bună decizie să devină direct antreprenori. Au sărit peste etape care, probabil, i-ar fi ajutat în dezvoltarea ulterioară. Totuşi, au reuşit. Astăzi, echipa ADNBA numără 50 de oameni, inclusiv un departament propriu de proiectare de instalaţii.
„Suntem unul dintre birourile mari, cu o cifră de afaceri de 1,5-2 milioane de euro anual. Noi am pornit la drum în doi, iar după 3-4 ani ni s-a alăturat Bogdan Brădăţeanu.“ Esenghiul Abdul este cel de-al patrulea partener al biroului, poziţie pe care o ocupă de patru ani.
Numele ADNBA a fost ales la început după 3-6 luni de tatonări. Au mizat pe un joc de litere printre care se află şi iniţialele lor, dar au inclus şi termenul de ADN, care i-a dus cu gândul la ideea de identitate.
Primul proiect l-au realizat pe vremea când Andrei şi Adrian erau în anul şase de facultate. E vorba de un magazin amplasat pe Calea Victoriei, vizavi de magazinul Bucureşti. Era un magazin de haine ce purta numele Fabrik. A fost un proiect gândit a avea mult fier şi un look industrial.
„Acum e în trend genul ăsta de amenajare, dar atunci nu era, motiv pentru care a fost mediatizat puternic, deşi noi nici nu absolviserăm facultatea.“
Cum au ajuns să facă asta? Erau prieteni cu fondatorii Fabrik, care erau nişte aventurieri, după cum îi descrie Adrian.
„Îmi amintesc că am băgat tone de metal în magazinul acela. Locatarii blocului credeau că le consolidăm clădirea şi se bucurau.“
În primul an de activitate, fondatorii ADNBA au făcut un magazin şi o terasă, dar apoi au pedalat în gol. Afacerea a mers foarte prost o vreme.
„Participam la concursuri şi aveam iluzia că putem face lucruri. Totuşi, era ceva ce nu ne lăsa să renunţăm, de fiecare dată era altceva.“ La început, au fost încurajaţi de nominalizarea la Bienală. Apoi au fost alte evenimente care i-au convins.
„În 2007, am avut gata prima noastră casă. O începuserăm în 2003. Ca să realizezi o clădire, ai nevoie de mai mulţi ani, vreo patru în cazul fericit. E un ciclu lung.“
Începutul a fost greu, spune Adrian. Erau doar doi oameni şi, din când în când, mai câştigau concursuri pe care le adăugau la portofoliu. Apoi, în 2006, au avut şansa să meargă la un training în SUA, la o firmă ce avea 600 de oameni în 22 de birouri.
„La finalul programului, am avut de ales dacă să rămânem în SUA şi să lucrăm pentru ei, dacă să cumpere americanii proiectul nostru din România şi să ne întoarcem în ţară sau dacă să lucrăm pentru ei în sistem de outsourcing 1-2 ani, iar apoi să reluăm discuţia pentru primele opţiuni.“ Au ales varianta a treia şi o vreme au mers aşa, dar apoi au întrerupt colaborarea.
Ulterior, în 2013-2014, au cunoscut alţi oameni care le-au influenţat drumul, e vorba tot de nişte străini, de această dată austrieci. „În acea perioadă am lucrat mult cu străini.“
În 2014 a fost gata şi unul dintre cele mai importante proiecte ale biroului, Dogarilor, o clădire începută în 2011.
„Am câştigat atunci toate premiile pe care le puteam câştiga.“ E vorba de un ansamblu ce cuprinde 50 de apartamente diferite, dar şi o serie de spaţii comune atent gândite. „E un proiect ce a presupus multă manoperă.“
Uitându-se în urmă, cofondatorul ADNBA spune că deşi au început cu un mic magazin şi cu o terasă la mare, ei au devenit cunoscuţi mai mult prin proiectele rezidenţiale.
„Asta se întâmpla acum circa nouă ani, când am venit cu un proiect total diferit - Dogarilor, care ne-a deschis multe uşi.“
În acelaşi an, au finalizat şi clădirea Mora House, realizată din piatră. Ca urmare a rezultatelor obţinute cu Dogarilor, antreprenorii au început să fie abordaţi de companii mari şi de dezvoltatori. În 2016 au venit şi proiectele complexe, cum e cazul Aviaţiei Park, cu 350 de apartamente.
„Pe lângă rezidenţial, acum facem şi office. Avem în portofoliu două proiecte emblematice.“ Unul este Milo Office, amplasat în zona zero a Bucureştiului, cu care
ADNBA a câştigat şi Bienala de Arhitectură. Un alt proiect este Tandem, sediul Orange România, aflat tot în apropiere.
„La Milo, am fost inspiraţi de Palatul Telefoanelor din apropiere şi am mizat pe stilul art deco, pe când la Tandem am vrut să ne racordăm la zonă şi am gândit o clădire fragmentată, mai degrabă decât una monobloc.“
Cele două sunt unele dintre proiectele recente ale biroului, ele însumând circa 50.000 mp în zona ultracentrală a oraşului.
„Este, poate, una dintre cele mai mari intervenţii construite din centrul Bucureştiului din ultimii 30 de ani.“
Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru compania ce se apropie de aniversarea primelor două decenii. „Suntem un business sensibil la influenţe externe, depindem de apetitul investitorilor, fiind poziţionaţi în avangardă.“
Per total, au fost fluctuaţii mari în ultimii doi ani, deşi lucrurile nu au fost la fel de rele pe cât se aşteptau fondatorii ADNBA. Circa 3-5 luni a fost totul oprit, iar apoi s-au reluat proiectele.
„Totuşi, pentru noi, pandemia a întrerupt o perioadă de creştere, aşa că ne-a prins fără rezerve financiare.“ Porniseră de la 250.000 de euro afaceri în 2016 şi ajunseseră la de zece ori mai mult în 2019.
„Ca renume însă, cel mai bun an a fost 2016, ca urmare a tuturor premiilor pe care le-am obţinut cu Dogarilor.“ În arhitectură există un decalaj de 2-3 ani între momentul împlinirilor profesionale şi cel al împlinirilor financiare.
„Tot în 2016, am fost invitaţi să participăm în pavilionul central al Bienalei de la Veneţia, cel mai important eveniment din arhitectură.“ La bienală, fiecare ţară are pavilionul ei, dar există şi un pavilion central, conturat de un curator care creionează o temă generală şi care invită birouri din toată lumea. La ediţia de acum şase ani, curatorul expoziţiei principale a fost Alejandro Aravena, un arhitect chilian.
„Noi ne-am numărat atunci printre cele 70 de birouri selectate din întreaga lume. Am fost alături de cei pe care îi idolatrizam în facultate. A fost un moment unic.“
Tot în acelaşi an 2016, arhitecţii ADNBA au început să lucreze cu investitori mari, precum Forte Partners, Mulberry (deţinut de Ovidiu Şandor) sau Prime Kapital.
„Am semnat cu toţi în acelaşi an, la câteva luni diferenţă.“
ADNBA face proiectarea generală, se ocupă şi de drumuri, şi de infrastructura generală, şi de clădiri, şi de peisagistică. Tot ce se cheltuie, de la plante la prize, trece prin ei.
„Noi coordonăm aceste proiecte, astfel că rămânem în asistenţă până la final. Ne implicăm ani de zile.“
Fondatorii ADNBA se feresc de a participa la pitch-uri. Nu cred în ele.
„Credem că un proiect construit este reuşita atât a noastră, în calitate de arhitecţi, cât şi - în egală măsură - a beneficiarilor, a investitorilor.“ Este un dialog care se întinde pe parcursul a cel puţin patru ani, ciclul minim al unui proiect.
Este nevoie de compatibilitate între arhitect şi investitori pentru ca un proiect să ajungă să fie construit, finalizat peste un anumit standard.
„Am lucrat cu mulţi clienţi, iar printre cei mai vechi se numără Urban Spaces. I-am cunoscut acum 10 ani şi, alături de ei, am reuşit două din cele trei proiecte ajunse pe lista scurtă a Mies Awards.“
Adrian spune că ţinta e un portofoliu mixt de proiecte mari şi mici. La cele de doar 15-20 de apartamente e loc de inovare, dar nu câştigi financiar din ele. „Acum avem un nucleu bun şi putem să ne dezvoltăm, dar nu vrem să luăm proiecte noi doar de dragul creşterii.“
Arhitecţii, adaugă el, servesc o societate şi nu se pot desprinde de ea. Bucureştiul, spre exemplu, e un organism viu, care creşte. El se transformă, se dezvoltă, nu mereu în cea mai bună direcţie, dar se observă o evoluţie.
„Proiectele noastre poartă o responsabilitate – faţă de mediul construit, faţă de oraş, faţă de modul cum clădirea noastră este percepută sau se integrează, faţă de viaţa ei în timp, de cât de frumos sau nu «îmbătrâneşte», faţă de utilizatorii ei, de modul cum este ocupată şi locuită.“
Astfel, fondatorii ADNBA încearcă să se ferească de gesturi stridente - care poate nu mai sunt, după o perioadă de timp, la fel de armonioase -, de influenţe sau trenduri care, de asemenea, pot fi uşor perisabile.
Acum doi ani, în pandemie, ADNBA a deschis un birou la Berlin, alături de doi parteneri de acolo – Aleca Bunescu şi Andrei Muşetescu. E vorba de doi români care profesează local. „Vrem să ne folosim de structura de aici şi de experienţa lor acolo pentru a reuşi.“
Momentan, biroul participă la concursuri şi speră să spargă graniţele. „Am câştigat două premii.“ Germania e o piaţă mare, cu un sistem foarte bine organizat de concursuri, iar Berlinul este un oraş viu, explică Adrian. Biroul de arhitectură are, de asemenea, un proiect pentru o casă de 7.500 de metri pătraţi în Arabia Saudită.
„Noi personal – eu şi Andrei – nu mai desenăm efectiv, dar ne implicăm în continuare activ, cum ar fi în faza de concept a proiectelor.“ În arhitectură e nevoie de muncă multă, dar şi de inspiraţie. E despre experiment şi experienţă, conchide antreprenorul.
Adrian Untaru, cofondator al biroului local de arhitectură ADNBA: „Proiectele noastre poartă o responsabilitate – faţă de mediul construit, faţă de oraş, faţă de modul cum clădirea noastră este percepută sau se integrează, faţă de viaţa ei în timp, de cât de frumos sau nu «îmbătrâneşte», faţă de utilizatorii ei, de modul cum este ocupată şi locuită.“
