După o lungă perioadă în care a avut doar un rol funcţional, sticla este într-o revenire spectaculoasă, de data aceasta în utilizări remarcabile în designul interior. Material care se poate juca cu lumina, sticla, datorită avansului tehnologic, iese din teritoriul oarecum marcat de fragilitatea sa pentru a dezvălui puteri nebănuite. Dar poate cea mai interesantă trasătură a sticlei este că, faţă de materialele care aduc o închidere brutală a spaţiilor, ea este creatoare de spaţii fără a le închide.
„Sticla îşi recâştigă în prezent locul binemeritat printre materialele folosite în designul interior. Două motive stau la baza acestei reveniri spectaculoase“, spun reprezentanţii Saint-Gobain România, grup cu mai multe fabrici de materiale de construcţii pe plan local, inclusiv de sticlă. Revoluţiile tehnologice sunt un prim element care augmentează utilizările sticlei în design.
„Pe lângă versatilitatea pe care o oferă ca material, sticla a căpătat în ultimii ani proprietăţi noi, de la nivelul de opacitate controlat electric până la extra transparenţă sau durabilitate pe formate mari de coală, ceea ce îi deschide noi orizonturi aplicative.“
Tehnicile avansate de fabricaţie permit acum obţinerea de texturi personalizate, culori îndrăzneţe şi durabilitate de neegalat, extinzând semnificativ repertoarul de soluţii disponibile decoratorilor de interior, explică oficialii Saint-Gobain România. Preocuparea pentru sustenabilitate este un alt motiv.
„Faptul că e reciclabilă în proporţie de 100%, combinat cu un cost relativ scăzut de producţie, a readus sticla în atenţia designerilor interesaţi de folosirea ei pe scară largă şi de accesibilizarea soluţiilor eco-friendly.“
Cărămizile de sticlă cu structuri îndrăzneţe sunt apetisante pentru cei care au o abordare deschisă a designului, iar alături de materiale clasice precum cimentul sau lemnul, efectele vizuale create pot fi dramatice, în cel mai bun sens al cuvântului.
„Beneficiind de integrarea unor elemente de iluminat arhitectural direct în structură, acestea pun dinamic în valoare suprafeţele, creând efecte vizuale dramatice, perfecte pentru spaţiile futuriste şi high-tech“, completează reprezentanţii Saint-Gobain.
Dar mai este ceva ce face sticla atât de interesantă, abilitatea ei unică de a crea spaţii.
„Cărămizile de sticlă elimină acea închidere brutală a spaţiului. Arhitectura modernă caută separări expresive şi spaţii multi-funcţionale, iar efectele obţinute prin utilizarea sticlei sunt studiate şi apreciate“, spune Carolin Ivănescu, coordonatorul departamentului de Design din cadrul Mobexpert.
În calitatea ei de creatoare de spaţii, sticla trebuie bine înţeleasă de către cei care intră în jocul ei.
„Datorită transparenţei, atât lumina naturală, cât şi lumina artificială pot fi reflectate şi convinse să «danseze» prin filtrele sticlei, obţinând reflexii şi filtre. Cel mai bun exemplu de magie a translucenţei sunt vitraliile, care prin culoare şi textură devin expresie artistică inegalabilă“, continuă Ivănescu.
Din aceste puteri apare însă şi responsabilitatea utilizatorului.
„Utilizarea sticlei fără a înţelege modul în care lumina o transformă într-o opera unică, artistică şi expresivă ar însemna o limitare a acestor caracteristici. Arhitectul Florian Dumitriu a scris o carte despre utilizarea luminii în arhitectură. Mobilarea cu lumină se cheamă“, mai spune reprezentantul Mobexpert.
Rezultatele acestui dialog bine înţeles între utilizator şi material sunt aboslut senzaţionale, un astfel de exemplu fiind clădirea brandului de modă Hermès din Tokyo, realizată de Renzo Piano, arhitectul italian cunoscut pentru proiecte pentru Centrul Pompidou din Paris, Shard din Londra sau Fundaţia Stavros Niarchos din Atena.
„La interior, sticla poate fi folosită structural ca element de compartimentare, ca o tranziţie in-out şi ca separator funcţional.“
Spaţiul de locuit modern înseamnă open space, dar ideea de „open“ poate fi menţinută şi prin separarea vizuală. Bucătăria este cel mai bun exemplu de open space care poate fi separat/compartimentat prin închideri de sticlă. Dressing-ul de asemenea, dă câteva exemple Ivănescu.
Revenind la partea de tehnologie, dar fără a uita designul, o altă tendinţă interesantă este cea de imprimare cu UV.
„De la flori cu detalii incredibile la imprimeuri geometrice complicate, sticla imprimată digital oferă posibilităţi nelimitate de design, cu detalii de înaltă rezoluţie, transformând suprafeţele obişnuite în puncte focale hipnotizante“, adaugă oficialii Saint-Gobain.
Reprezentanţii producătorului mai spun că şi capacitatea de a controla eficient temperatura, luminozitatea şi umiditatea spaţiului prin intermediul sticlei face acum posibilă aducerea la interior a unor volume mari de plante, graniţa dintre spaţiul interior şi cel exterior fiind astfel estompată. „Această integrare cu spaţiul natural îmbunătăţeşte calitatea aerului şi creează un mediu mai sănătos, adăugând un plus de estetică şi confort spaţiilor de locuit sau de lucru.“
În plus, maximizarea nivelului de lumină naturală duce implicit la costuri mai mici, pentru cei care nu sunt atenţi doar la detaliile estetice.
Pentru un decor minimalist, este suficient să folosim sticlă transparentă sau sablată, combinată cu metal sau beton. Pentru un ambient rafinat, putem adăuga o notă de eleganţă cu sticlă mată sau colorată în tonuri neutre. Stilul industrial combină sticla cu structurile metalice negre.
„Lista poate continua, practic nu există spaţiu stilistic în care sticla să nu poată fi folosită integrativ, oferind un răspuns eficient, pe măsura versatilităţii sale“, continuă reprezentanţii Saint-Gobain.
Iar lista chiar nu se termină aici.
„Să adăugăm la asta faptul că sticla poate îmbunătăţi confortul acustic, prin reducerea zgomotului, sau poate aduce un plus de siguranţă şi durabilitate, dar şi de uşurinţă în întreţinere, şi vom avea o imagine a potenţialului său extraordinar.“
Pe scurt spus, sky is the limit pentru utilizarea sticlei, conchide Carolin Ivănescu.
