Travel

S-au văzut, s-au plăcut, iar iubirii dintre ei li s-a adăugat o altă dragoste comună - cea pentru Transilvania. Aşa au ajuns Jonas şi Ulrike Schäfer să creeze Valea Verde, un complex turistic cu un uşor iz italienesc

02 dec 2019 1990 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Vorbeam recent cu cineva care îmi spunea că, din punctul său de vedere, vacanţa perfectă include cât mai multe peisaje de poveste, localităţi pitoreşti cu străzi înguste şi restaurante cochete cu poveşti culinare memorabile. Şi tot acest cineva afirma că, atunci când nu hoinăreşte prin Alsacia şi Champagne sau în zona de nord a Italiei, prin Dolomiţi, îi place să-şi petreacă weekendurile în Transilvania. Aici voiam de fapt să ajung.

 

În inima României, aproape de Sighişoara (la 30 de kilometri) şi de Târgu Mureş (la 45 de kilometri), se găseşte complexul turistic Valea Verde, o poveste cu un uşor iz italienesc, începută şi întreţinută de un cuplu de germani care s-au îndrăgostit iremediabil de Transilvania. Să o luăm pe rând. El, Jonas Schäfer, este de profesie inginer de sunet şi a lucrat ca antreprenor şi consultant în industria media din Germania, ghidând în cariera lui mai mulţi artişti pop şi compozitori, unii dintre ei recompensaţi cu premii. Ea, Ulrike Schäfer, a studiat asistenţă socială şi politică în Germania, apoi a lucrat, vreme de mai mulţi ani, ca asistentă medicală, fiind de asemenea activă în diverse mişcări naţionale germane legate de domeniul politic.

În 2003, s-au văzut, s-au plăcut, iar un an mai târziu, iubirii dintre ei li s-a adăugat o altă dragoste comună - cea pentru Transilvania, unde au ales să se mute definitiv în 2004. Nu a fost nevoie decât de câţiva ani şi de ceva spirit antreprenorial pentru ca pasiunea să capete valenţe de business.

„Complexul Valea Verde a fost fondat de mine şi de soţia mea în 2007, având la bază modelul Albergo Diffuso. Am vrut să readucem la viaţă comunitatea unui sat printr-un tip de turism rural sustenabil, dar am vrut de asemenea şi să ne urmăm pasiunea de a promova Transilvania rurală“, povesteşte Jonas Schäfer.

În industria ospitalităţii, Albergo Diffuso este un nume asociat cu iniţiativa de revigorare a unor locuri aproape de a fi pierdute în negura timpului, aducând în prim-plan ideea de redescoperire a tradiţiilor într-o lume în care globalizarea dă tonul. Conceptul a fost lansat în anii ’80, pentru a da un suflu nou comunităţilor abandonate şi riscând să fie uitate. Este, practic, o altă formă de speranţă pe care investitorii o redau oamenilor din astfel de zone.

Jonas şi Ulrike Schäfer aveau, în momentul în care au decis să se implice în viaţa turistică rurală transilvăneană, o fundaţie cu scop educaţional, pentru copiii români, dar şi germani, în satul Cund din judeţul Mureş, acolo unde se află astăzi complexul Valea Verde.

În 2005, cei doi cetăţeni adoptaţi de România şi adăpostiţi la sânul Transilvanei au început să cumpere ferme vechi, aproape de a fi una cu pământul, să le recondiţioneze şi să le dea o altă înfăţişare, având ca mână de lucru comunitatea locală. Când proprietăţile au fost gata renovate şi purtau amprenta ideilor celor doi investitori, au fost scoase treptat spre închiriere vizitatorilor care veneau să cunoască împrejurimile.

Satul Cund este încununarea de la capătul unui drum şerpuit printr-o pădure bătrână şi se prezintă prin casele lui colorate, de inspiraţie saxonă. De-a lungul secolelor, cei doi antreprenori au amestecat tradiţiile germane cu cele româneşti şi cele maghiare, iar eclectismul se vede astăzi peste tot, de la arhitectură la gastronomie.

Valea Verde este astfel un soi de ambasador al tradiţiilor şi al istoriei locale, numele ales de cei doi germani fiind, practic, un omagiu adus zonelor virgine ale Transilvaniei. „Întâi am făcut un mic complex şi am închiriat casele. În scurtă vreme, am adăugat în proiect şi alte case restaurate de localnici. Deoarece am văzut o cerere mare în vederea deschiderii unui restaurant, am decis să construim un mic han de ţară şi am pregătit şase persoane la Târgu Mureş, în domeniul HoReCa. Am deschis în 2007 uşile restaurantului şi am continuat să facem mai multe camere.“

În total, investiţia a ajuns la 580.000 de euro în ultimii 15 ani. În „meniu“ şi-au făcut loc, treptat, şi alte activităţi care să completeze o experienţă veritabilă în Cund, de la călărie, la înot într-un lac din apropiere, la ateliere de meşteşuguri şi artizanat, căţărări, ciclism sau tras cu arcul. CUND să nu vrei să le încerci pe toate?

„Astăzi, avem 29 de angajaţi perma­nenţi, putem găzdui 68 de oaspeţi, iar din 2013 am atras doi acţionari minoritari, Dragoş Anastasiu (proprietarul reţelei de agenţii de turism Eurolines - n. red.) şi antreprenoarea Hilde Brandl“, spune Jonas Schäfer. O noapte de cazare la Valea Verde porneşte de la 75-110 euro pentru un apartament şi de la 90-150 de euro pentru o casă de vacanţă. Anual, aproximativ 8.000 de oaspeţi vin să-şi clătească ochii, să-şi îndulcească inima şi să-şi răsfeţe apetitul pentru mâncarea gătită cu dragoste în Valea Verde Resort.

Comunitatea locală este însă cea care ţine închegat proiectul Valea Verde, iar despre atmosfera autohtonă din Cund, Jonas Schäfer spune că se împleteşte de minune cu ospitalitatea şi braţele deschise pe care mureşenii le oferă tuturor vizitatorilor. Natura nu face decât să completeze un capitol rupt dintr-o poveste.

Ospitalitatea se transmite din generaţie în generaţie, dar şi din popor în popor, se pare, mai ales, că, anul acesta, Jonas Schäfer a fost distins cu o bonetă în cadrul jurizării realizate de oficialii Gault Millau, care au intrat oficial pe piaţa locală în 2018 cu un prim ghid al celor mai bine cotate restaurante din România.

Revenind la generaţii însă, teoria se confirmă şi prin faptul că primul îndrăgostit de Cund din familia Schäfer nu a fost nici Jonas, nici Ulrike, ci tatăl lui Jonas, Klaus Schäfer, care a venit întâmplător în satul transilvănean în 1993. Venise în România cu ajutoare pentru spitalul de copii din Sighişoara şi a ajuns să lucreze în Cund ca asistent social. Deşi nu avea nicio legătură cu România, a simţit o atracţie specială pentru Cund, pe care, se pare, a transmis-o ereditar mai departe.