Imaginile idilice cu un coş de răchită, o pătură moale şi cadrilată, o baghetă crocantă, ceva brânză proaspătă, o sticlă de vin cu două pahare potrivite momentului şi un bol cu fructe, preferabil căpşune, mă duc invariabil cu gândul la Paris. Un picnic pe malul Senei este demn de o comedie romantică şi de un restaurant de fine dining totodată. Dar un picnic arată la fel de bine pe malul Dâmboviţei, pe colinele Transilvaniei sau, de ce nu, la mal de mare, preferabil pe o plajă mai puţin aglomerată. Nu de alta, dar picnicul parcă cere ceva distanţare socială, chiar de dinainte ca acest concept să devină atât de actual.
Regulile de distanţare impuse de autorităţi au reuşit, culmea, să evidenţieze încă o dată - de parcă mai era nevoie - dorinţa oamenilor de socializare, de a fi aproape de cei dragi. Cum restaurantele sunt în continuare închise la interior, iar terasele funcţionează doar parţial, am decis să ne punem mintea la treabă pentru a găsi noi opţiuni de a lua masa, alături de familie, prieteni sau oameni apropiaţi, fără însă a încălca regulile scrise, dar şi nescrise, ale acestor zile. Aşa am ajuns la conceptul de picnic, atât de popular în Occident şi atât de puţin „exploatat“ în România în viaţa de zi cu zi. Şi tocmai pentru că nu aveam experienţa organizării unui astfel de eveniment, i-am întrebat pe specialişti care sunt regulile de bună purtare, ce nu trebuie să lipsească din bagaj, pardon, din coş şi unde ne recomandă ei să luăm masa, adică să ne desfăşurăm picnicul.
„Cel mai fain lucru la conceptul de picnic este că practic poţi lua masa unde doreşti tu fără a avea nevoie de prea multe lucruri. Totul e simplu, relaxant şi fără multe pregătiri, evenimentele în natură sunt o experienţă inedită şi au farmecul lor“, crede Iulia Iacob, designer şi stylist la Mugur de ZOF, o companie de design şi producţie de evenimente inspirate din natură.
Cristi Cismaru, unul dintre pilonii de bază ai Asociaţiei My Transylvania din Sibiu, crede că farmecul unui picnic constă în mai multe mici bucurii pe care ni le facem astfel.
Printre acestea se numără faptul că îţi faci un pacheţel sau coş în care pui multe lucruri bune şi urmează o excursie. „Această excursie noi o gândim de obicei ca o drumeţie prin zone foarte frumoase şi când ajungi mai ai şi plăcerea să redescoperi ce ai pus în rucsac. Practic, primul beneficiu e exact starea asta de uşoară euforie pe care ţi-o dă pregătirea în sine.“ De-a lungul anilor, obiectivul Asociaţiei My Transylvania a fost să atragă lumea în sate, să deschidă minţile familiilor, adolescenţilor şi copiilor în legătură cu frumuseţea acestei lumi. Cum fac asta? Cum altfel decât cu o serie de brunch-uri şi picnicuri care îi determină pe oameni să redescopere farmecul vieţii la sat.
„E important să-ţi alegi un loc frumos unde să te poţi conecta cu natura şi cu tine, cu familia sau prietenii. Noi folosim un mic truc: citim oaspeţilor noştri, acolo unde mâncăm pe păturică, diverse legende sau istorioare din monografii. Aşa reuşim să creăm un context multisenzorial în care amintirile sunt mai puternice.“
O altă bucurie e legată de mâncare şi gust. Evident că vorbim de produse locale, de sezon şi de la mici producători, adică într-un cuvânt specialităţi. Fie că te gândeşti la o brânză bună din apropiere, fie la ouă fierte aproape tradiţionale la picnic sau chiar pâine simplă cu unt şi sare, totul are alt gust afară, crede Cristi.
El mai zice că important la picnic e să ţii cont şi de o recomandare a nutriţioniştilor: să nu prea amesteci proteinele de origine animală. Adică dacă îţi doreşti o slăninuţă bună cu boia, să mergi tot pe linia asta şi să iei cu tine un cârnat uscat, o pastramă bună de oaie, o untură de uns pe pâine etc. Dacă eşti fan lactate, atunci să ţii linia asta.
„Mie personal îmi place teribil brânza de burduf de munte, de oaie evident. Apoi e important să ai cu tine şi mici delicatese care să te răsfeţe: o socată bună sau chiar un pahar de spumant, o ciocolată de casă, o felie de Hencleş, o prăjitură de sezon. Aşa te răsplăteşti pentru micul efort depus de a nu mânca la masă.“ El mai aminteşte şi să nu uităm de sare, pentru că sarea-n bucate e obligatorie, aşa că ea trebuie să îşi găsească loc în bagaj.
Alexandra Blaga, fondatoarea companiei Blaga Events, o agenţie butic specializată în organizarea de evenimente, reiterează importanţa unei mese pe cinste.
„Vorbind de spaţiu şi natură, este minunat să poţi să petreci cu prietenii pe iarbă, chiar şi într-un număr restrâns anul acesta. Pentru mine, pentru că sunt pasionată de mâncare, iar evenimentele pe care le produc pornesc de aici, mâncarea este punctul central al unui picnic. Contează totodată şi faptul că poţi să împarţi cu cei dragi o masă în natură şi în aer curat, asta dacă alegem un loc mai departe de oraş. Deşi un parc ar fi şi el OK.“
Care sunt, în opinia Alexandrei „elementele“ care nu ar trebui să lipsească de la un picnic reuşit?
„Mâncarea, cum spuneam. Dar şi o limonadă rece şi un speaker pentru cei ce doresc şi nişte muzică. Şi o pătură din caşmir sau in, ca să avem pe ce să punem toate acestea. Şi pălării, şi evantaie.“ Lista e de fapt mai lungă şi cuprinde şi tacâmuri, farfurii - preferabil din lemn, ca să fie uşoare - şi pahare - de cristal sau biodegradabile, un desfăcător, eventual, şi nişte flori şi lumânări.
Mâncarea bună însă trebuie să fie din plin.
„Aş opta pentru pastrami sandwiches, murături şi nişte miniborcane cu Black Forest.“
Iulia Iacob de la Mugur de ZOF adaugă şi salată, humus, quiche, poate o tartă, un croissant, o baghetă sau nişte grisine crocante, ceva de ronţăit - caju, fistic, alune - câteva legume şi poate ceva dulce, nişte fructe sau ceva desert. Nu trebuie neglijată nici băutura, o limonadă cu mentă sau busuioc preparată în casă, apă, o sticlă de vin pentru cei ce nu conduc, iar pentru a le menţine reci poţi adăuga cuburi de gheaţă.
„Alege şi pahare colorate sau cu imprimeuri haioase pentru a da culoare evenimentului. Şi pentru că e rost de distracţie, adaugă şi un pachet de cărţi de joc sau jocuri preferate de obicei în grup.“
Este adevărăt că farmecul unui picnic îl reprezintă faimosul coş de picnic, ce are toate cele necesare (pahare, tacâmuri, farfurii, şervete) aşezate perfect, dar toate acestea pot fi la fel de bine transportate într-o cutie, o geantă mare de plajă sau un rucsac, crede Iulia.
Şi dacă tot e gata coşul de picnic, acum rămâne să vedem unde putem să „campăm“ pentru o masă ca-n filme. Suntem în natură, aşa că ar trebui ales un loc ideal pentru o astfel de ieşire, ca participanţii să se poată bucura de un peisaj încântător. În acest context însă, nu putem uita de spray-ul împotriva ţânţarilor, care pot apărea la lăsarea serii şi ar fi păcat să strice buna dispoziţie.
Practic orice regiune e bună de picnic, crede Cristi Cismaru. Trebuie doar un traseu fain, cu locuri de umbră pe parcurs şi poate un izvor de răcorit.
„Noi alegem de regulă locuri mai pitoreşti de unde, de exemplu, să vezi o regiune în mod panoramic, să vezi un sat de sus sau să ai o privelişte în care poţi explica peisajul cultural, tipic pentru unele regiuni din România.“
De organizat, Asociaţia My Transylvania încearcă cel mai des să meargă în zone de dealuri sau munte, pentru că acolo efortul şi ceea ce vezi sunt un pic altfel.
„Pe noi ne găsiţi în sudul Transilvaniei, în foste sate săseşti sau de oieri. Avem colegi însă care oferă aceeaşi experienţă şi în Oltenia, Muntenia, Banat sau alte regiuni din ţară. Suntem mulţi şi suntem activi.“
Iulia de la Mugur de ZOF crede că merită să explorezi şi să descoperi locuri noi. Ea recomandă o pădure în afara oraşului sau un parc suficient de mare cât să nu simţi agitaţia din jur.
„Caută o zonă ferită şi intimă unde te poţi bucura în linişte de timp cu cei dragi. Şi pentru că trăim vremuri neobişnuite, un picnic reuşit poate avea loc chiar şi în propria grădină, e adevărat că se pierde din entuziasmul călătoriei şi al pregătirilor, dar asta nu împiedică distracţia şi plăcerea de a fi împreună cu familia şi prietenii.“
În esenţă, picnicul e o soluţie de a sta afară mult mai mult şi de a-ţi face o zi frumoasă în orice condiţii, adaugă Cristi Cismaru. Chiar şi când plouă, natura e frumoasă.
„Dacă oaspeţii sunt dornici de mâncat afară şi mişcare, picnicul este o alternativă foarte bună, cu risc mult mai mic de a nu păstra distanţa. Eu sper că lumea nu confundă însă grătarul cu picnicul.“ Sunt moduri diferite de a mânca, al doilea se potriveşte când vrei să savurezi mai mult liniştea naturii şi gustul local, la care se adaugă porţia de ars calorii prin deplasare, adaugă el.
Pentru cei mai statici, care vor să minimizeze efortul şi sunt dispuşi să renunţe la drumeţie, Alexandra Blaga, fondatoarea Blaga Events, îşi şi imaginează o masă joasă din lemn, neacoperită, cu perne colorate în jur (sau nu neapărat), cu veselă şi tacâmuri din lemn, pahare de cristal, şervete de in bleumarin, bucheţele din plante împotriva ţânţarilor (care se ard), lumânări, nişte flori albe şi verdeaţă. Şi fructe de sezon pe masă, plus un bufet pentru mâncare şi un minibar pentru băuturi. Poate şi un stand cu îngheţată şi deja festinul e gata.
„Noi facem de câţiva ani astfel de evenimente sau colţuri unde poţi sta la evenimente. Nu văd o diferenţă astăzi, doar în numărul de persoane.“
În această perioadă, cu toţii căutăm variante de a ne întâlni, de a sărbători şi de a celebra într-un cadru mai restrâns şi nu foarte expus, spune Iulia Iacob. Cu siguranţă, astfel de evenimente simple, relaxate şi cu mai multă esenţă vor căpăta mai multă valoare şi vor fi printre favorite pe viitor.
„E un mod de a ne proteja pe noi şi pe cei dragi, însă fără a renunţa la bucuria de a ne vedea şi de a petrece timp împreună. Conceptul de picnic este unul extrem de potrivit perioadei pe care o trăim şi capătă tot mai multă popularitate.“ În natură, în locuri nu tocmai frecventate, riscurile sunt mai mici şi da, este un alt motiv pentru care ieşirile de acest tip devin primă opţiune pentru întâlnirile cu prietenii.
„Plus că e foarte fain să descoperi locuri noi şi este şi o apropiere de tot ce înseamnă «slow living», un concept pe care mulţi dintre noi l-am descoperit acum, în vreme de pandemie şi care ne-a făcut să realizăm cu adevărat ce este important pentru fiecare dintre noi“, conchide Iulia.
