Aici nu vei găsi semnal la telefon sau wi-fi, dar vei vedea apusul pe Piatra Craiului şi vei zări populaţii de urşi sau de mistreţi la câţiva metri de tine. Într-o perioadă în care toţi am ajuns să ne temem de izolare, Travel Carpathia, proiect lansat de doi străini, un neamţ şi o austriacă, în Carpaţii româneşti, ne arată de fapt că izolarea în natură nu este altceva decât o formă de evadare, poate cea mai pură din câte există.
„Povestea noastră (a Travel Carpathia - n. red.) a început odată cu Fundaţia Conservation Carpathia, în anul 2009, un ONG românesc fondat de 12 filantropi şi conservaţionişti. Încă de la înfiinţare, scopul principal a fost oprirea tăierilor ilegale de pădure, precum şi crearea unei zone protejate cu natură sălbatică de talie mondială în sudul Carpaţilor româneşti, care să permită existenţa în linişte a animalelor sălbatice“, spune Simona Bordea, manager de turism al Fundaţiei Conservation Carpathia.
Pilonii proiectului sunt însă doi oameni ai muntelui pasionaţi, Christoph Promberger (Germania, silvicultor) şi Barbara Fuerpass (Austria, biolog). Simona Bordea povesteşte că aceştia au venit pe rând în România, în 1993, respectiv 1995, pentru un studiu de cercetare a lupilor.
„S-au cunoscut şi s-au căsătorit în România, şi-au întemeiat o familie în judeţul Braşov, iar în momentul în care pădurile din zona lor de studiu au început să fie ameninţate de tăierile masive ale proprietarilor cărora statul român le-a retrocedat terenuri (inclusiv în parcuri naţionale), au simţit nevoia să facă ceva. Astfel s-a născut ideea protejării prin cumpărare.“
În momentul de faţă, Fundaţia protejează 25.000 de hectare de pădure în munţii Făgăraş, Piatra Craiului şi Leaota.
În realitate, ce fac soţii Promberger în România este de fapt o reeditare a poveştii de succes a soţilor Tompkins, care au creat împreună cu guvernele statelor Chile şi Argentina cea mai importantă reţea privată de parcuri naţionale de pe glob.
Douglas Tompkins, decedat în 2015, este omul din spatele The North Face şi Esprit, prima fiind una dintre cele mai cunoscute firme specializate în producţia de echipamente outdoor. Cea de-a doua sa soţie, Kristine McDivitt Tompkins, este CEO-ul Patagonia, un alt brand de echipamente outdoor, aceasta fiind partenera sa în aventura parcurilor din Chile şi Argentina.
„Viziunea lor este de a crea în România cel mai mare şi sălbatic parc naţional acoperit de păduri de pe continentul european: Parcul Naţional Munţii Făgăraş, de 200.000 de hectare“, explică Simona Bordea intenţia soţilor Promberger pentru zona Carpaţilor.
Una dintre particularităţile Carpaţilor, şi poate şi cel mai mare blestem, sunt pădurile continue, fără graniţe, care atrag deopotrivă populaţii spectaculoase de mamifere mari, dar şi drujbe nemiloase. Carpaţii sunt de fapt recunoscuţi la nivel european pentru că sunt casa unora dintre cele mai mari populaţii de carnivore de dimenisiuni mari.
Acesta fiind contextul, fundaţia a lansat şi un program de afaceri verzi, Travel Carpathia, iniţiativă care funcţionează acum ca un liant între frumuseţea muntelui şi călătorul altfel.
„Printre pilonii principali ai fundaţiei - conservare, reconstrucţie ecologică, monitorizare faună sălbatică, relaţii cu comunităţile locale - se numără şi programul de afaceri verzi. Astfel, fundaţia se implică în crearea de oportunităţi economice durabile pentru comunităţile locale, pornind de la propriile modele de ecoturism.“ Entitatea care se ocupă de aceste afaceri verzi se numeşte Travel Carpathia.
Din această categorie de afaceri verzi face parte o reţea de patru observatoare de faună sălbatică în Munţii Făgăraş, promovate sub forma unor tururi all-inclusive în care oaspeţii beneficiază de cazare cu pensiune completă (preparate din produse locale) la unul dintre observatoare, transport local, drumeţii, fiind însoţiţi de un ghid specializat şi autorizat.
„Conexiunea cu natura, liniştea din sălbăticie, dar şi confortul din aceste cabane eco-friendly fac din aceste tururi nişte experienţe unice şi memorabile pentru vizitatorii noştri de pretutindeni!“
De exemplu, punctul de observare Bunea este amplasat deasupra lacului Pecineagu, cu o privelişte spectaculoasă asupra munţilor Făgăraş şi Iezer-Păpuşa.
Din acest punct de observare pot fi zărite populaţii de urşi, lupi sau cerbi. La sosire, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu un pahar de şampanie şi o gustare uşoară. Spre apus, începe activitatea de urmărire. Cina este compusă doar din produse locale. Spre răsărit începe o nouă sesiune de observare a sălbăticiunilor, totul în siguranţă, în compania unei căni de ciocolată caldă şi a pădurii. Urmează apoi micul dejun şi o drumeţie, iar la prânz are loc un picnic, şi el tradiţional, din produsele locului.
Doar 6 oaspeţi pot fi găzduiţi în acest observator de faună unde nu veţi avea semnal, dar veţi avea luxul uneia dintre cele mai curate interacţiuni cu natura.
„Toate construcţiile noastre respectă liniile arhitecturale tradiţionale, sunt în armonie cu natura, materialele folosite fiind prietenoase cu mediul. Datorită particularităţilor tururilor, la observatoarele de faună găzduim grupuri mici de până la 6 persoane, pentru a oferi experienţe personalizate şi autentice în sălbăticie. Astfel, acestea sunt potrivite pentru familii cu copii, cupluri sau solo travelers îndrăgostiţi de natură şi dornici de a se afla pentru câteva zile în afara radarului.“
Dincolo de reţeaua de observatoare, Travel Carpathia mai include şi ferma Cobor. „Ferma de Biodiversitate Cobor, aflată în Podişul Transilvaniei, este un loc care îmbină perfect păşuni cu valoare naturală ridicată, conservarea biodiversităţii, agricultură ecologică şi e o destinaţie ideală pentru turism şi afaceri. Oaspeţii noştri au posibilitatea să se împrietenească cu caii şi Surele de stepă, o specie de vite foarte rară, precum şi cu Ciobăneştii Carpatini pe care îi creştem la fermă.“
Simona Bordea mai spune că Ferma de Biodiversitate din Cobor dispune de două case de oaspeţi proaspăt renovate în stil rustic, dar cu dotări moderne.
„În timpul şederii, oaspeţii noştri se vor bucura de preparate tradiţionale naturale, având posibilitatea, de asemenea, să exploreze Colinele Transilvaniei la pas, cu bicicleta sau chiar într-o plimbare cu căruţa. Totodată, ei pot alege tururi ghidate de botanică, birdwitching (privitul păsărilor) şi wildlife watching (observarea vieţii sălbatice) pentru a se bucura din plin de timpul petrecut acolo!“
Iar proiectul merge mai departe cu un centru de educaţie ecologică în Richita. „Acolo vom organiza tabere atât pentru elevii de la şcolile din zonă, cât şi pentru cei din străinătate care doresc să înveţe mai multe despre proiectul Carpathia. De asemenea, ne dorim să punem bazele unei colaborări cu pensiunile locale sub forma unei platforme care promovează locaţiile verzi din jurul Munţilor Făgăraş.“
Ideea este de a avea o economie verde, sustenabilă în această zonă. „Credem cu tărie că natura şi comunităţile locale sunt în strânsă legătură, iar programele noastre de ecoturism îşi propun să îmbine cu succes aceste două aspecte esenţiale. În acelaşi timp, valorile naturale şi culturale promovate sunt păstrate şi transmise generaţiilor următoare.“
Iar această continuitate ar trebui să ducă la atingerea unui obiectiv, acela de a crea un nou parc naţional reprezentând o zonă sălbatică de clasă mondială, un exemplu de conservare în Europa.
