Travel

Care sunt cele cinci secrete ale longevităţii grecilor din Creta? Indiciu: implică vin roşu şi ulei de măsline

30 mai 2019 1705 afişări de Cristina Rosca
Din aceeaşi categorie

Cum poţi transforma o tragedie într-o oportunitate de business? Antreprenorul grec Petros Marinakis a avut o idee unică după ce un incendiu a distrus plantaţia de măslini a familiei. Putea să o ia de la capăt sau să încerce ceva nou. A ales să construiască o grădină botanică privată.

“Era octombrie 2003 când un incendiu a pornit într-un sat din apropiere din cauza unui cablu electric. Focul s-a întins rapid şi ajutat de un vânt venit dinspre Africa şi a mistuit tot. După 24 de ore în care am privit neputincioşi şi nu am putut face nimic, noi localnicii am pierdut 200.000 de măslini. Unii dintre ei erau printre cei mai vechi din Europa şi chiar din lume”, povesteşte antreprenorul. Unii dintre măslini erau ai lui şi ai familiei sale.

Şi-a pus atunci întrebarea ce poate face mai departe. S-a gândit dacă să replanteze măslini, dar a decis să nu. Şi-a dat seama totodată că în zilele noastre, oamenii sunt tot mai puţin conectaţi la planetă, trăiesc în cutii şi gândesc la fel. Sunt mai conectaţi la internet decât la natură.

“Lumea nu mai ştie cum arată un măslin şi cum arată un portocal. Nu ştie dacă roşia e o plantă sau creşte într-un copac.” Atunci a decis să construiască de la zero grădina botanică ce se întinde pe circa 20 de hectare şi care găzduieşte 200 de tipuri de ierburi aromatice, 155 de tipuri de pomi fructiferi (există o varietate mult mai mare de soiuri dat fiind că spre exemplu în cazul portocalului, considerat un tip de pom fructifer, există 10 varietăţi diferite) şi multe alte tipuri de arbori şi plante sau flori.

Ce este unic este faptul că specii aduse din toate colţurile lumii - de la avocado la mango, verbină, cimbru, guava sau litchi - cresc aici în aer liber, nu în sere.

“Totul e în armonie aici, vegetaţia, fauna. Tocmai datorită acestei armonii nu avem boli care să distrugă natura”, spune Petros Marinakis, proprietarul grădinii botanice de pe insulă, grădină dezvoltată de el de la zero şi care anual este vizitată de 45.000 de oameni. Aceasta şi-a deschis porţile în 2010 şi de atunci îşi primeşte musafirii - localnici şi turişti deopotrivă.

“Am creionat acest proiect din 2003 până în 2010 când ne-am deschis porţile, iar de atunci muncim în continuare.” Iar o parte dintre produsele grădinii - toate organice - sunt folosite în bucătăria restaurantului deschis în incinta grădinii botanice. Şi nu oriunde, ci cocoţat pe culmea unui deal de unde poţi avea o vedere panoramică ce te lasă fără cuvinte, dar care cu siguranţă nu-ţi ştirbeşte foamea. Mai ales că toate ingredientele sunt locale, iar ce nu provine din grădina proprie este achiziţionat de la artizani şi producători din zonă.

“Restaurantul a fost gândit pentru a respecta dieta cretană şi filosofia de viaţă a localnicilor, filosofie care are cinci idei de bază. Există studii care arată că locuitorii insulei au o speranţă de viaţă mai mare, iar în parte asta se datorează dietei.” Bucătăria locală este parte a celei mediteraneene, dar este totuşi diferită.

Cei cinci piloni de bază ai bucătăriei cretane sunt uleiul de măsline - folosit în cantităţi generoase şi care asigură jumătate din energia de peste zi, legumele - cât mai multe şi mai variate, ingredientele locale şi de sezon, lipsa reţetelor - mai exact acestea se pot schimba în funcţie de produsele disponibile într-un anumit moment şi un pahar de vin (doar unul) la fiecare masă. Grecia este un important producător de vin, iar Creta nu face excepţie, 11 soiuri de struguri găsindu-se pe insula care găzduieşte 60 de crame. Iar vinurile locale sunt gândite pentru a se potrivi perfect cu bucătăria cretană, fie că e vorba de o plăcintă de fenicul cu spumă de lapte sau de un alt fel de mâncare tradiţional ce include năut, portocale şi carne afumată. Yamas! (Noroc şi poftă bună!)
Grădina botanică este o oprire neconvenţională mai ales pe o insulă cunoscută pentru plajele care nu mai au nevoie de filtre sau Photoshop, pentru oraşele cu influenţe veneţiene cum este Chania şi munţii care se înalţă semeţi pe fundal. Şi totuşi, e o pată de culoare într-o mare de albastru (nuanţa mării) şi alb (zăpada culmilor muntoase).