Travel

Călător pe două roţi: Radu Hanga, şeful Bursei, a descoperit plăcerea de a călători pe motocicletă în urmă cu câţiva ani. Ce urmează pe lista destinaţiilor?

09 ian 2023 329 afişări de Mădălina Panaete
Din aceeaşi categorie

Numele lui Radu Hanga este, pentru mulţi, sinonim cu piaţa de capital, având în vedere că din 2020 este preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti. Puţini ştiu însă că în timpul liber acelaşi Radu Hanga trece de la analiza oportunităţilor de creştere a pieţei de capital la analiza prognozelor meteo, pentru a vedea dacă este un moment oportun pentru a începe o nouă aventură. De data aceasta, o aventură pe două roţi, susţinute de mulţi cai-putere.

„Prima dată am urcat pe o motocicletă prin anul 1987, în curtea liceului la care învăţam şi, din câte îmi amintesc, nu s-a sfârşit prea bine. Am lăsat cam brusc ambreiajul, iar motocicleta a plecat fără mine, moment în care am ajuns la concluzia că este mai bine să rămân concentrat pe bicicletă şi aşa am şi procedat“, povesteşte Radu Hanga, care a decis în acel moment să lase testarea puterii unui bolid pe două roţi pentru vârsta maturităţii. Astfel, s-a urcat din nou pe motocicletă abia în anul 2014, când a luat şi permisul categoria A, la circa 20 de ani de la obţinerea celui pentru categoria B. Iar treptat, a descoperit plăcerea de a călători pe motor, deşi în viaţa de zi cu zi foloseşte mai mult maşina, având în vedere că echipamentul moto nu se potriveşte cu activitatea profesională.

„De regulă, în fiecare primăva­ră fac un traseu mai lung împreună cu prietenii mei. În mod normal plecăm zece zile şi mergem spre sud, pentru o climă mai prietenoasă“, mai spune preşedintele BVB. El adaugă că până acum cel mai lung drum pe care l-a parcurs a fost în 2018 atunci când a călătorit până în sudul Greciei, în Peloponez, traseul adunând în total cam 4.500 de kilometri.

„A fost un traseu foarte frumos, cu multă încărcătură istorică. Ne-am făcut un program care ne-a permis să vizităm câteva locuri interesante, dintre care aş menţiona Thermopylae, Muntele Olymp, Istmul Corinth, Monemvasia, Ioannina. Un loc special am descoperit la Metsovo, localitate din Munţii Pindului, în nordul Greciei, unde trăieşte o comunitate importantă de vlahi şi unde ne-am simţit mereu ca acasă.“

Deşi peisajul muntos din Peloponez este unul deosebit, Radu Hanga afirmă că dacă ar fi să facă un top al celor mai spectaculoase trasee, ar începe cu Corsica şi Sardinia. De altfel, el e de părere că în afara României sunt foarte multe opţiuni şi că toate regiunile muntoase din Europa, începând cu Balcanii, nordul Italiei şi Austria, sunt frumoase.

„De asemenea, sunt multe lucruri de descoperit pe două roţi şi în afara Europei, însă eu nu am reuşit să o fac deocamdată.“ În plus, nici România nu este o destinaţie de ocolit, având în vedere peisajele montane autohtone. Deşi Transalpina şi Transfăgărăşanul sunt cele mai cunoscute drumuri la înălţime de pe plan local, Radu Hanga mai dă alte exemple de locuri în care motocicliştii îşi testează abilităţile şi îşi folosesc la maximum concentrarea pentru a lua cât mai bine virajele. De altfel, el spune că „atunci când eşti pe două roţi, cele mai frumoase sunt curbele“, iar datorită creşterii calităţii infrastructurii din România, apar mai multe oportunităţi pentru pasionaţii de călătorii pe motor.

„Sigur, toţi cunoaştem Transalpina şi Transfăgărăşanul însă, pe lângă aceste trasee, se găsesc locuri frumoase şi în nordul ţării (Pasul Prislop, Transrarău). De asemenea, conexiunile dintre Transilvania şi Moldova (Vatra Dornei, Bicaz, Oituz, Întorsura Buzăului), dar şi Valea Jiului împreună cu Valea Cernei şi Clisura Dunării sunt foarte interesante. De menţionat este şi Dobrogea cu munţii ei, chiar dacă nu sunt atât de impresionanţi ca  înălţime.“ Pentru călătorii, Radu Hanga foloseşte o motocicletă Kawasaki Ninja Z1000 SX, despre care spune că este un model mai sportiv, care merge foarte bine şi pentru touring.

„Cred că este modelul care mie mi se potriveşte, chiar dacă este subiect de discuţii cu prietenii mei. Deşi sunt cel mai înalt, folosesc motocicleta cea mai compactă. Până la urmă, este o chestiune de preferinţă“, explică executivul. Iar alegerea unei motociclete potrivite este clar obligatorie, având în vedere că aceasta este cel mai important partener la drum.

Dincolo de pasiunea lui pentru călătorii pe două roţi în timpul liber, în timpul programului de lucru, Radu Hanga ocupă din 2020 funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Bursei de Valori Bucureşti. El are o experienţă de circa 25 de ani pe piaţa financiară, este licenţiat în inginerie şi a urmat Strategy Execution Program (INSEAD), un program MBA (IDE), dar are şi studii postuniversitare în Administrarea Întreprinderilor la Institutul European pentru Administrarea Întreprinderilor (Universitatea Babeş-Bolyai). Dar să revenim la perioada de „după afaceri.“ Ce îl determină pe Radu Hanga să aleargă motocicleta ca mijloc de transport pentru a descoperi noi destinaţii?

„Poate părea un clişeu însă, da, este vorba despre senzaţia de libertate, despre faptul că eşti mult mai aproape de natură şi mult mai bine conectat cu ea. De exemplu, înveţi să citeşti mult mai bine starea vremii, să realizezi când mergi într-o direcţie în care plouă şi să te pregăteşti pentru asta.“

Apoi, este o activitate care cere foarte multă atenţie şi concentrare pentru că orice greşeală costă. „Iar motocicleta nu are frânare automată.“ Radu Hanga atrage atenţia asupra faptului că, atunci când foloseşti mai mult maşina, uiţi că motocicleta nu are aceleaşi sisteme de protecţie şi că trebuie să te bazezi doar pe tine.

„Cel mai important lucru, atunci când eşti pe motocicletă, e traseul, contează mai mult decât destinaţia.“

Te bucuri de drum, te opreşti acolo unde ţi se pare interesant şi vizitezi locuri pe care din maşină le-ai trece cu vederea. „Sigur, asta se întâmplă uneori şi forţat, pentru că mersul pe motocicletă cere mult mai multe pauze decât condusul unei maşini.“

În plus, Radu Hanga spune că motocicleta şi maşina sunt greu de comparat, iar pentru el cele două au roluri foarte diferite.

„Motocicleta este despre a te bucura de traseu, de locurile şi de oamenii pe care îi întâlneşti de-a lungul acestuia, mai mult decât de a te transporta din punctul A în punctul B.“ Dezavantajele motocicletei sunt siguranţa mai scăzută şi expunerea la elementele climatice. De altfel, adaugă că niciodată nu-i lipseşte din portbagaj costumul de ploaie.

Pe de altă parte, maşina are dezavantajul unei deplasări mai lente, datorită dimensiunii mai mari. De exemplu, nu se poate strecura printre celelalte maşini care aşteaptă la semafor, consideră el.

„În plus, şoferul maşinii trebuie să plătească taxa de pod la Feteşti, ceea ce nu este valabil în cazul motocicletei“, spune zâmbind Radu Hanga.

 Dar ce a învăţat până acum din experienţa călătoriilor pe două roţi?

„În primul rând, am învăţat să fiu atent. În al doilea rând, am învăţat să fiu foarte atent. Şi învăţ în continuare.“

De altfel, executivul le recomandă celor care vor să se aventureze în călătorii mai lungi pe motocicletă să îşi amintească faptul că este important să aibă grijă de ei şi să nu depăşească limitele pentru a se putea bucura de călătorie.

Şi pentru că o parte din sudul Europei a fost deja explorat, pe lista următoarelor trasee se află sudul Spaniei şi/sau Portugalia.

„Mi-am dorit să fac un tur al Mării Negre, proiect pe care l-am amânat din cauza contextului. De asemenea, îmi doresc să ajung în ţările baltice şi la Sankt Petersburg“, conchide el.