Gastronomie

Povestea Palincăriei Transilvania începea în 2014, odată cu dorinţa a două familii - Asan-Mic şi Guiman - de a păstra tradiţia şi gustul desăvârşit al distilatelor româneşti. Cum continuă astăzi?

20 mai 2021 375 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Povestea Palincăriei Transilvania începea în 2014, odată cu dorinţa a două familii - Asan-Mic şi Guiman - de a păstra tradiţia şi gustul desăvârşit al distilatelor româneşti. Situată în Râşnov, între două impunătoare şi vechi edificii - Cetatea Râşnovului şi Castelul Bran -, palincăria se află chiar la poarta de intrare în Transilvania. Şi este ea însăşi o uşă deschisă către gusturi şi arome care îmbată - nu neapărat la propriu - simţurile.

„Palincăria Transilva­nia este un proiect de suflet, în care noi credem foarte mult. Credem în povestea lucrului făcut cu pasiune şi măiestrie. Backgroundul fiecă­rui membru de familie implicat în acest proiect, fie direct, fie drept consultant, este divers - de la înaltă carieră militară până la (experienţă în - n. red.) domenii precum economie, marketing, medicină sau artistic“, spune Virgil Asan-Mic, unul dintre „scriitorii“ acestei poveşti.

Familiile Asan-Mic şi Guiman sunt legate de peste trei decenii de prietenie, dar şi de o pasiune comună pentru licoarea căreia i-au adus fel şi fel de inovaţii. La Palincăria Transilvania, din jude­ţul Braşov, se produc tradiţional, la foc cu lemne, doar distilate din fructe. Merele şi prunele se află în rolul principal, ele provenind din livezile proprii, dar nu sunt singurele fructe valorificate. Tot ce poate oferi Transilvania este introdus în procesare: struguri, caise, gutui, cireşe, vişine, căpşune, piersici, scoruşe negre sau cireşe amare - toate îşi găsesc forma delicată în sticlele cu eticheta palincăriei.

„Pe lângă fructe de calitate, pentru realizarea unor băuturi de excepţie mai avem nevoie de reţete şi de tehnologie. Ne bucurăm de cunoştinţele păstrate dintotdeauna la sat, transmise şi perfecţionate din generaţie în generaţie, cu ajutorul cărora producem multe feluri de palincă delicioasă. Distilăm la foc cu lemne şi învechim la butoaie de stejar, dar pe întreg ciclul de fabricaţie, de la sortarea şi tocarea fructelor până la maturarea pe termen lung a distilatelor, respectăm normele de igienă şi calitate.“

Totul începe odată cu culesul fructelor ajunse la maturitate deplină. Urmează curăţarea şi spălarea, apoi fermentarea, a cărei durată diferă de la un fruct la altul. Procesul necesită o verificare periodică, dar şi o temperatură controlată. Etapa următoare este distilarea într-un alambic tradiţional, la foc cu lemne.

„Ulterior, toate produsele sunt dublu distilate şi maturate la butoaie de stejar, în întunericul cramei noastre, până când devin ceea ce sunt acum: distilate mature, echilibrate, subtil condimentate, elegante şi fructate.“

Ultima etapă din procesul de producţie este reprezentată de înnobilarea licorilor, care se face prin îmbutelierea distilatelor în sticle special concepute şi etichetate manual, explică Virgil Asan-Mic.

Sticlelor li se pun dopuri şi capişoane, care indică locul de realizare, iar apoi fiecare sortiment îşi poartă propria amprentă: palinca de prune are un gust uşor migdalat, cea de pere este fină şi distinsă, cea de vişine este uşor astringentă, în vreme ce palinca de cireşe negre are note florale, parfumate. Licoarea cu aronia sau scoruşe negre este uşor amăruie, iar cea de caise vine cu arome proaspete, dulcege şi cu note de miere.

Cei responsabili de la palincărie nu intervin în niciun fel pentru a grăbi procesele de producţie, deoarece asta ar afecta calitatea distilatelor. Consumate cu moderaţie, ele pot ţine loc de digestiv după un prânz copios sau pot fi parte din reţete inedite de cocktailuri urbane. Nici lângă mâncărurile tradiţionale româneşti nu-i stă rău unei palinci, cunoscută ca fiind un bun însoţitor pentru alimente mai grase.

Palincăria Transilvania a plecat de la o producţie de câteva sute de litri anual, fiind autorizată şi înregistrată ca mică distilerie. În 2021, proprietarii estimează că vor ajunge la cel puţin 2.000 de litri şi au în continuare planuri de creştere. Sumele investite de la începutul proiectului şi până astăzi depăşesc câteva sute de mii de euro.

„Strategia noastră de dezvoltare este una a paşilor mărunţi, an de an. Nu suntem adepţii unei strategii agresive şi expansive. Având în vedere feedbackul primit de la clienţii noştri, analizăm posibilitatea de a extinde şi capacităţile de producţie.“

Fondatorii iau în considerare şi apelarea la fonduri guvernamentale şi europene în acest sens, pentru că observă o tendinţă clară a consumatorului român de susţinere a bunurilor fabricate local, cu materii prime din România.

„Iar acest lucru ne bucură enorm. Credem cu tărie că şi în România se pot realiza distilate de înaltă calitate şi avem atât de multe exemple în acest sens.“

Ca parte a dezvoltării, familiile Asan-Mic şi Guiman au început deja amenajarea unei crame în cadrul distileriei, pe o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, cu butoaie specifice procesului de producţie, în stil tradiţional. Anul acesta, proprietarii vor să ajungă cu licorile Palincăriei Transilvania la şi mai mulţi consumatori.

Momentan, clienţii cei mai mulţi vin din industria HoReCa şi din mediul online, unde palincăria vinde atât prin propria platformă virtuală, cât şi prin intermediul unor parteneri.

Anul 2021 ar urma să fie cel al colaborărilor cu retaileri, pentru ca distilatele să ajungă pe rafturile magazinelor.

„Ne dorim foarte mult ca românii să savureze o băutură autentic românească, produsă după reţete neschimbate de sute de ani.“

Tocmai pentru că HoReCa este principalul client, anul 2020 nu a fost uşor pentru Palin­căria Transil­vania ca business. Situaţia s-a mai redresat totuşi în a doua jumătate a anului, spune Virgil Asan-Mic.

„An de an, ne propunem să creştem, chiar şi nesemnificativ, dar ne dorim să avem o minimă creştere. Până în acest moment, planurile ne-au ieşit. Chiar dacă anul 2020 a fost unul atipic, îl închidem cu o creştere faţă de 2019.“

Cu venituri de peste 360.000 de lei şi patru angajaţi, Palincăria Transil­vania se pregăteşte şi de o extindere a echipei, ţinând cont de proiectele de dezvoltare.

Preţurile băuturilor concepute în inima Transilvaniei variază în funcţie de tipul de fruct, de gramaj, de colecţie, pornind de la 40 de lei şi urcând treptat până la 160 de lei.

„Realizăm în prezent distilate din 14 fructe diferite, pe concentraţii alcoolice de 32%, 40%, 45% şi 50% vol. Principalele noastre colecţii de produse sunt Diamond la 700 de mililitri şi Artizanat la 350 de mililitri.“

„Piesele de rezistenţă“ au primit şi câteva premii în Ungaria, la concursul Quintessence, unde au cucerit titlul de Champions în 2019 pentru distilatul din vin şi acelaşi titlu în 2020 pentru palinca de caise. Cele două licori au fost astfel alese din sute de distilate ca fiind cele mai bune pe categoria lor.

Premii ca acestea, dar şi pasiunea pentru distilatele savuroase sunt combustibilul necesar pentru ca businessul să meargă mai departe. Odată cu tradiţia.