Dincolo de trend, vegetarianismul, veganismul şi raw-veganismul au devenit un stil de viaţă. Multă vreme, convertirea la acestea a fost privită în România ca o excentricitate. O modă trecătoare, venită din afară, care ar fi urmat să se stingă odată cu noile valuri, cu noile tendinţe. Şi totuşi, în tăcere, a prins rădăcini un stil de viaţă. Restaurantele au început să-şi regândească meniurile, brandurile internaţionale sau autohtone au pus pe piaţă game întregi de produse, iar rafturile magazinelor s-au populat cu alternative „verzi“, uneori chiar paradoxale, precum puiul vegetarian. Astăzi, nu mai este un moft, ci o alegere conştientă, iar întrebarea nu mai este dacă va deveni mainstream, ci când.
Cuvântul „vegan“ a fost inventat în Marea Britanie în 1944, când a început mişcarea modernă pentru drepturile animalelor şi s-a înfiinţat The Vegan Society. Mai târziu, în 1960, în Statele Unite a luat naştere The American Vegan Society. În România, acest stil de viaţă a devenit viral şi cool abia în ultimul deceniu, dar se pare că, treptat, se merge dincolo de doar o tedinţă, spun jucătorii din piaţă.
„În ultimii ani, vedem o evoluţie interesantă – nu mai este doar un trend trecător, ci un stil de viaţă adoptat de tot mai mulţi oameni. Consumatorii devin tot mai conştienţi de impactul alimentaţiei asupra sănătăţii lor şi sunt mai atenţi la alegerile pe care le fac“, spune Vilarina Petre, care împreună cu sora sa, Roxana Boghean, a deschis acum zece ani Vyro Raw & Vegan Bistro în Bucureşti.
Chiar dacă nu toată lumea adoptă un stil de viaţă 100% raw-vegan, mulţi încearcă să includă astfel de preparate în dieta lor zilnică, adaugă ea.
Elena Pavel, fondatoarea Sweeteria, unul dintre primele laboratoare de dulciuri fără zahăr din România, confirmă că interesul cumpărătorilor pentru produsele vegane este în creştere. Există persoane care optează clar pentru un stil de viaţă vegan, dar sunt şi foarte mulţi care caută alimente „de post“ în perioada posturilor creştine din timpul anului.
„Pandemia a fost un punct de cotitură în direcţionarea clienţilor către o informare mai precisă, către un stil de viaţă mai sănătos, aşadar şi către citirea cu atenţie a etichetelor produselor alimentare şi alegerea celor curate, pe cât posibil fără aditivi, amelioratori de gust, coloranţi şi arome artificiale. În plus, oferta producătorilor români este în creştere faţă de acum zece ani“, a menţionat Elena Pavel.
Din punctul său de vedere, consumatorii de profil se împart acum în trei categorii: adulţi care aleg să ţină post, fie recurent, două zile pe săptămână, fie în perioada posturilor creştine de peste an, persoane cu restricţii alimentare impuse de medici, precum alergii ori intoleranţe, şi oameni de toate vârstele care doresc să nu consume proteine de origine animală şi adoptă acest stil de viaţă.
Aproape jumătate dintre consumatorii de carne din România afirmă că şi-au redus consumul anual de profil. Asta chiar dacă, în continuare, suntem o ţară majoritar carnivoră, cu tradiţia porcului şi a puiului la loc de cinste. Totuşi, tendinţele se schimbă. Astfel, 27% dintre români se identifică drept flexitarieni, 2% ca vegetarieni, 2% ca vegani şi 3% ca pescatarieni, conform raportului „Evolving Appetites: An In-Depth Look at Attitudes Towards Plant-Based Eating“, realizat în 2023 şi publicat un an mai târziu de Proveg International şi Smart Protein.
Smart Protein este un proiect finanţat de UE cu 10 milioane de euro şi are ca scop dezvoltarea unor alimente noi, mai accesibile, eficiente din punctul de vedere al resurselor şi mai nutritive. ProVeg International este o organizaţie care promovează conştientizarea alimentaţiei şi îşi propune să transforme sistemul alimentar mondial, înlocuind 50% din produsele de origine animală cu alternative pe bază de plante şi culturi până în 2040.
„Deşi sectorul alimentelor pe bază de plante din România se află încă în faze incipiente şi îşi concentrează atenţia în principal pe laptele şi carnea «verzi», traiectoria de creştere urmează totuşi tendinţele globale. România devine un jucător promiţător“, se arată în studiu.
Comparativ cu 2021, sănătatea a devenit acum principala motivaţie pentru consumatorii români atunci când aleg alternativele pe bază de plante. Aceeaşi preocupare a stat şi la baza Sweeteria, spune Elena Pavel. Ideea investiţiei a venit din două direcţii: statisticile îngrijorătoare ale Federaţiei Internaţionale de Diabet din România şi lipsa unor produse care să încorporeze îndulcitori naturali.
Conform Ministerului Sănătăţii din România, în 2011 erau înregistrate aproape 800.000 de persoane cu diabet, dintre care 2.651 erau copii. În 2015, numărul total a ajuns la aproape un milion, cu o incidenţă de 202 cazuri noi pe zi. Şi numărul tot creşte. Cum?
România a devenit cel mai mare consumator de zahăr din Europa, depăşind 30 de kilograme/locuitor/an, dublu faţă de media continentului. Astfel, Elena a fondat Sweeteria, o companie care a început să dezvolte game de dulciuri „de-a gata“, înlocuind zahărul cu îndulcitorii naturali şi realizând reţete fără aditivi, arome artificiale, conservanţi sau coloranţi.
Şi pentru Vilarina Petre, povestea pe acest drum a început tot dintr-o preocupare pentru sănătate. „Lucram de zor, de dimineaţă până seara, într-o bancă, ocupând o funcţie de conducere într-o sucursală, unde zi de zi întâlneam clienţii şi eram îngropată în task-uri. Începusem să am probleme de sănătate, mă simţeam obosită, adormită, epuizată şi, în general, fără energie.“ În acelaşi timp, începuse să se îngraşe, nu-i mai placea nimic şi umbla din doctor în doctor până a descoperit, în 2012, că are probleme cu glanda tiroidă. „Anterior, am fost gimnastă de performanţă timp de zece ani şi nici măcar nu ştiam unde este glanda tiroidă“, îşi aminteşte Vilarina Petre momentul care i-a schimbat radical stilul de viaţă.
A început să se documenteze, să caute, să citească după serviciu despre cum să se facă bine fără să ia pastilele pe care medicii i le prescriau „pentru toată viaţa“. Alimentaţia a fost un prim pas.
Începând să citească mult despre alimentaţia fără gluten, fără lactate şi fără zahăr, uşor, uşor, şi-a construit o dietă extrem de riguroasă. I-a venit apoi ideea să îşi schimbe nu doar viaţa personală, ci şi pe cea profesională. Şi aşa a devenit antreprenor.
Sora sa, Roxana Boghean, trecea prin momente tensionate, la fel ca ea, ocupând o funcţie de conducere într-o companie multinaţională ce retehnologiza hidrocentrale. I-a propus să se asocieze într-un business. Iniţial a fost reticentă, spunând că „noi nu ştim nimic despre un bistrou, mai ales unul pe specific raw-vegan“. Totuşi, Vilarina a insistat, iar Roxana a acceptat.
„În 2015, cu un curaj nebun, am sărit amândouă în oceanul antreprenoriatului, deschizând un business de nişă, un business în care nu ni se dădea nicio şansă.“ Au învăţat singure să “înoate“. În prezent, livrează în tot Bucureştiul cu flotă proprie, dar vin clienţii în continuare şi la restaurantul Vyro Raw & Vegan Bistro, de pe Strada Transilvaniei.
În ultimii cinci ani, Vilarina a constatat o creştere constantă a cererii pentru produsele raw-vegane, în mod specific. De asemenea, remarcă şi o tendinţă de experimentare, cu tot mai mulţi flexitarieni care dau o şansă acestor segmente alimentare.
Ea a mai observat că oamenii caută opţiuni ce pun accent pe prospeţime şi pe beneficiile nutritive ale ingredientelor neprocesate. Odată cu maturizarea pieţei, produsele au devenit mai accesibile, iar accesibilitatea este un factor motivaţional important.
Dacă acum 10-15 ani era dificil să ai un stil de viaţă vegan, iar majoritatea celor care optau pentru acest regim erau nevoiţi să gătească acasă, astăzi rafturile magazinelor sunt pline, explică fondatoarea Sweeteria. În plus, în decembrie 2024, s-a organizat festivalul VegFair, cu peste 30 de expozanţi cu produse vegane, alternative pentru masa de Crăciun. „Tot mai multe branduri mici intră pe piaţă, ceea ce este un semn bun – înseamnă că cererea există şi că oamenii sunt tot mai interesaţi de acest stil de viaţă“, a subliniat Vilarina Petre.
Totodată, competiţia între raw vegan, vegan, plant-based, dietele keto sau paleo stimulează inovaţia şi educaţia nutriţională, adaugă ea. Fiecare are filosofia sa, aşa că nu există o concurenţă reală directă. Mâncarea raw vegană şi vegană se remarcă prin accentul pe prospeţime şi pe minimalismul procesării, în timp ce celelalte diete răspund unor nevoi diferite, a explicat ea. De această diversitate beneficiază, în final, consumatorii, care pot alege ceea ce li se potriveşte cel mai bine.
„În portofoliul nostru, deserturile raw-vegane, precum torturile fără coacere, fără zahăr, fără conservanţi, sunt foarte apreciate. Tot ce e dulce, dar sănătos, este foarte apreciat.“
De asemenea, preparatele precum supele şi ciorba de pleurotus cu cremă de caju – o alternativă la ciorba de burtă clasică, sunt căutate. Tot ce conţine proteină e în top vânzări.
„Avem abonamente săptămânale sau lunare şi peste 300 de preparate sănătoase. Meniul nostru este în proporţie de 95% fără gluten, de la aperitive, supe, platouri, feluri principale, mâncărici gătite şi, specialitatea noastră, deserturi raw vegane 100% fără gluten. Suntem pregătiţi astăzi să facem faţă oricărei solicitări“, a menţionat ea.
Ea a precizat că publicul e variat, de la tineri activi la familii interesate de opţiuni alimentare sănătoase, şi de la persoane cu restricţii alimentare (alergii) la oameni cu probleme de sănătate care trebuie să adopte un stil alimentar curat şi sănătos. Totodată, apar şi consumatorii ocazionali, care doresc să experimenteze şi să îşi diversifice stilul alimentar. Apoi, sunt şi clienţi care nu sunt vegani, dar revin pentru gust şi pentru felul în care se simt după ce consumă produsele.
„Gusturile clientului român vegan s-au schimbat în ultimii ani, în special datorită ofertei din ce în ce mai tentante şi diversificate.“ Creşterea gamei vegane în Sweeteria a venit în mod natural, ca urmare a cererii clienţilor fideli. „Având în vedere că noi nu folosim zahăr, iar îndulcitorii naturali sunt foarte dificil de folosit în diverse combinaţii (până la urmă, cofetăria este chimie alimentară), cu atât mai greu e să realizăm produse şi fără zahăr, dar şi vegane. Există, într-adevăr, şi o dificultate în aprovizionarea cu ingrediente vegane de calitate – producătorii fiind şi ei la început de drum“, a spus Elena Pavel.
De exemplu, proteinele din lapte se obţin de zeci de ani, în timp ce procesele tehnologice prin care se extrag proteine din mazăre, soia, orez sunt abia la început.
Atât Vilarina Petre, cât şi Elena Pavel recunosc că în prezent activează într-o piaţă de nişă, dar cu potenţial. Creşte încet, dar sănătos, iar cu educaţie şi acces mai bun la alimente, acesta poate deveni un segment tot mai important.
Elena Pavel subliniază că românul este conservator şi tradiţionalist, mai ales în obiceiurile alimentare. Chiar şi astăzi sunt persoane care confundă Stevia Rebaudiana, planta din care se extrage îndulcitorul cu zero calorii şi zero indice glicemic, cu ştevia din care făcea bunica ciorba. Totuşi, Vilarina Petre e mai încrezătoare în viitorul sectorului în care activează. „Nu ştim dacă va fi mainstream în adevăratul sens al cuvântului, dar sigur va deveni o parte din viaţa de zi cu zi a tot mai multor oameni.“
În 2023, conform unui raport realizat de Meticulous Research, 2,6 milioane de oameni din Europa sunt acum vegani, ceea ce reprezintă 3,2% din populaţia europeană. E mult? E puţin?
