Gastronomie

„Life without plastic is fantastic“ - este mottoul ediţiei din acest an a Slow Coffee Festival, unul dintre cele mai proeminente evenimente locale şi chiar din regiune dedicate cafelei. Care este povestea Laurei şi a lui Afshin Roshanian, artizanii acestui fenomen din lumea cafelei de specialitate?

07 mai 2024 170 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

„Life without plastic is fantastic“ (Viaţa fără plastic este fantastică - trad.). Este mottoul ediţiei din acest an a Slow Coffee Festival, unul dintre cele mai proeminente evenimente locale şi chiar din regiune dedicate acestui elixir universal care este cafeaua. În călătoria lor către consolidarea pieţei locale a cafelei şi a cafenelelor de specialitate, Laura şi Afshin Roshanian fac noi demersuri, pasiunea lor devenind practic inima unei industrii care creşte şi tot creşte.

La începutul lunii martie, Afshin se afla într-o nouă „expediţie“ prin America de Sud, cu acelaşi obiectiv neobosit: să-şi continue specializarea şi să găsească cei mai buni furnizori de cafea pentru localurile care nu contenesc să-şi deschidă uşile în Bucureşti şi în ţară. Laura însă a rămas să spună pentru După Afaceri Premium povestea carierei, care a devenit, de fapt, şi povestea vieţii ei: de la prima cafea de specialitate încercată în Olanda până la tumultul pregătirilor pentru cea de-a opta ediţie a Slow Coffee Festival, plus multe alte proiecte în paralel.

„Suntem la Artisan Coffee, în acest spaţiu care a fost iniţial showroom pentru echipamentele destinate cafenelelor şi pe care l-am transformat în cafenea în pandemie. Am crezut la început că nu va funcţiona foarte bine ca local, fiind ceva mai departe de oraş, în zona Bucureştii Noi, dar ne-am gândit că, în cel mai rău caz, vom lucra noi aici şi astfel ne vom perfecţiona abilităţile“, povesteşte, din spatele unei ceşti de cafea, Laura Roshanian.

Aventura ei în lumea acestor arome care ne trezesc pe toţi la viaţă a început acum deja mai bine de două decenii. Era studentă la Facultatea de chimie industrială din Iaşi şi îl cunoscuse deja pe actualul ei soţ, Afshin, când împreună au decis să-şi deschidă o firmă. Nu despre cafea era vorba pe atunci, ci despre distribuţie de calculatoare şi componente.

„Planul fusese de fapt să dau la Medicină, dar prin intermediul unor prieteni m-am îndrăgostit de chimie şi am ales să merg pe acest drum. Când am deschis firma de IT, vindeam calculatoare şi accesorii şi, în acelaşi timp, îi învăţam pe copii cum să facă site-uri web. Noi am deschis primul Internet Café din Iaşi“, îşi aminteşte Laura.

S-au ocupat cu asta câţiva ani, timp în care nu vedeau în faţa ochilor „decât negru, gri şi maro“, nuanţele specifice componentelor pe care le vindeau. A venit momentul în care au simţit nevoia să schimbe macazul, deşi tonurile au rămas în mare parte aceleaşi.

„Lui Rosh (alintul pentru soţul Laurei – n. red.) îi plăcea ceaiul, mie cafeaua. Aşa că ne-am gândit să facem un magazin în care să vindem ceai, cafea şi condimente, iar o perioadă am mers în paralel cu cele două businessuri. Era anul 2004.“

Firma s-a numit încă de la început CTS, aşa cum se numeşte şi azi, adică iniţialele celor trei produse-ve­detă din portofoliu – Coffee (cafea), Tea (ceai) şi Spices (condimente). Practic, ei importau produsele. Spre exemplu, aduceau condimente din Marea Britanie, iar clienţii veneau în magazinul din Iaşi şi le admirau ca într-o bibliotecă, mai ales că pe atunci accesul la asemenea game diversificate era mult mai restrâns decât astăzi.

„La un moment dat, am aflat de la fratele lui Rosh, din Statele Unite ale Americii, că cineva din Olanda câştigase un premiu pentru o prăjitorie artizanală de cafea. Auzisem că e un produs bun, dar nu-mi puteam da seama ce e aşa spectaculos la cafeaua de specialitate. Aşa că am fost la Amsterdam, chiar la acea prăjitorie, apoi am început să studiem, am continuat urmărind firul espressoarelor potrivite pentru acest tip de cafea şi am adus şi în România aceste produse.“

Primii clienţi, îşi aminteşte Laura Roshanian, au fost bătrânii, pentru că ei erau familiarizaţi cu cafeaua de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial şi ştiau să aprecieze un sortiment bun, de calitate, premergător substitutelor precum nechezolul sau Inka – o băutură instant pe bază de cereale.

În 2012, când în Iaşi se deschidea ansamblul comercial Palas, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu, Laura şi Afshin au închiriat un spaţiu imens, cu ieşire la parc, unde au amenajat noul lor magazin pe rafturile căruia se găseau ceai, cafea, condimente, dar şi jucării, alături de un loc care funcţiona ca o cafenea – prima de specialitate din Iaşi.

„Povestea cu jucăriile s-a născut din faptul că era frustrant pentru mine, ca mamă, să merg în străinătate şi să văd multe lucruri frumoase pe care nu le găseam în România. Am avut o firmă, Edukid, prin care am gestionat acest business, dar care acum este în lichidare.“

Aventura în lumea cafelei a mers însă mai departe. Laura şi Afshin au fost în vizită la La Marzocco, unul dintre cei mai mari şi recunoscuţi producători de echipamente pentru prepararea cafelei din lume. Acolo au învăţat care este potenţialul unui espressor bun şi s-au îndrăgostit de această industrie.

„Pentru noi, acela a fost declicul. Ne-am întors acasă distribuitori La Marzocco. Primul espressor a fost instalat chiar la noi în cafenea.“

Au urmat şi mai multe cursuri şi cercetări, studiu intens, workshopuri – nimic nu le-a scăpat. În 2016, Laura şi Afshin Roshanian s-au mutat la Bucureşti, iar în decembrie 2017 au închis magazinul din Iaşi. Nu a fost nevoie de mult timp pentru adaptarea la Capitală, astfel că primul festival de cafea de specialitate l-au organizat chiar în 2016, în luna aprilie.

„Se numea True Artisan Café şi a avut loc la The Ark, aproape de Piaţa de Flori George Coşbuc. Industria era foarte fragmentată pe atunci, iar noi am venit şi am încercat s-o coagulăm.“

Au participat, la acea primă ediţie, artizani din diferite domenii, nu doar din lumea cafelei – de la Origo (pionierii cafelei de specialitate din Capitală) la Răzvan Idicel (un brand prezent şi astăzi pe piaţă, regăsit pe borcane de dulceaţă, zacuscă sau cremă de ciocolată). Tot atunci a avut loc şi prima ediţie a campionatului european de aeropress, una dintre cele mai populare metode de preparare a cafelei.

Din 2016 încoace, festivalul a avut loc în fiecare an, cu excepţia fatidicului 2020, un an parcă suspendat în timp de pandemie. La acel moment, fondatorii Artisan Coffee se aflau în Columbia, la o licitaţie de cafea verde. Când au văzut că gluma se îngroaşă din cauza Covid-19, şi-au făcut bagajele şi au pornit spre casă, iar în urma lor toate ţările din care plecau se închideau rând pe rând. Au făcut însă businessul să supravieţuiască, iar festivalul să continue. „Gazdele“ au variat de-a lungul timpului – de la Mezanin Space la NOD Makerspace, iar de câţiva ani evenimentul are loc la Combinatul Fondului Plastic, la fel ca în 2024, de altfel.

„E un spaţiu aparte, acolo ştim că oamenii vin special pentru festival, pentru că nu e un loc pe lângă care să treci întâmplător.“

Ediţia din 2023 a fost prima în care vizitatorii au fost încurajaţi să vină cu propriile căni, ceşti, termosuri ori pahare, pentru a savura cafeaua, într-o încercare de a reduce consumul considerabil de plastic şi abundenţa de deşeuri generate de asemenea evenimente.

Feedback-ul a fost foarte bun, motiv pentru care demersul continuă şi anul acesta, conturându-se astfel ca o tradiţie.

În 2024, Slow Coffee Festival are loc în perioada 31 mai – 2 iunie, întărind dorinţa Laurei şi a lui Afshin de a fi un sprijin, şi nu o competiţie pentru comunităţile de cafegii şi de antreprenori adoptaţi de această lume.

Slow Coffee Festival s-a transformat, de-a lungul timpului, într-un reper al comunităţii cafelei de specialitate din România şi o platformă prin care vizitatorii pot interacţiona direct cu barista, prăjitori, proprietari de cafenele. Mii de vizitatori se perindă pe la standurile expozanţilor la fiecare ediţie.

„Piaţa a început să se dezvolte după ce Origo a deschis prima cafenea. Organizarea festivalurilor noastre a contribuit foarte mult la creşterea acestui sector, noi am început să devenim mai vizibili, am reuşit să facilităm interacţiunile între oamenii care făceau parte din acest domeniu. Au urmat apoi alte localuri, precum Steam, Vanfruct, şi piaţa a tot crescut.“

Din poziţia sa, care îi dă o perspectivă completă asupra sectorului, Laura Roshanian spune că această nişă se dezvoltă sănătos, rata de succes a cafenelelor de specialitate fiind mare. Acolo unde însă businessurile pun lacătul pe uşă, este vorba, crede ea, despre o lipsă a culturii antreprenoriale.

„Cafenelele au un rol foarte important în dezvoltarea comunită­ţilor şi mai este încă loc pentru noi astfel de localuri. Cred că fiecare cartier, fiecare aglomerare de blocuri ar trebui să aibă cel puţin trei cafenele. Este singura cale să ne cunoaştem între noi, să interacţionăm, într-o lume în care vecinii nu-şi mai bat la uşă unul altuia ca să-şi ceară o cană de zahăr.“

Mai mult, crede antreprenoarea, cei din Bucureşti au obligaţia, responsabilitatea de a nu uita de cei din provincie şi de a contribui la dezvoltarea acestor tipuri de afaceri şi în restul ţării. În timp, au luat naştere festivaluri cu acest specific şi în Iaşi, Cluj-Napoca sau Baia Mare, iar Laura afirmă că îşi doreşte ca fiecare mare urbe să ajungă să-şi formeze propriile comunităţi şi evenimente. Ea şi Afshin, prin intermediul asociaţiei lor Artisan Coffee Community, fac tot ce pot pentru a ajuta.

„În anul 2019, am introdus în COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România – n. red.) primele şase meserii din domeniu, un lucru absolut indispensabil pentru dezvoltarea acestei industrii, pentru că nu poţi creşte o piaţă fără să ai personal caificat, fără să ai norme, standarde.“

Este vorba despre meseriile de barista, expert în prăjirea cafelei, degustător de cafea, director import-export cafea, ceai, cacao şi mirodenii, operator prelucrare cafea şi operator măcinare cafea. E vorba de doar câteva roluri-cheie pentru bunul mers al industriei, aşa cum se întâmplă şi în alte state. De pildă, fiica Laurei are şi ea, în oraşul suedez Falkenberg, o cafenea de specialitate care funcţionează în incinta muzeului de design Rian. Aşa şi-ar dori Laura să se întâmple şi în România, din ce în ce mai frecvent.

Tot pentru a susţine dezvoltarea pieţei, Laura şi Afshin – prin Artisan Coffee Gear, pun la bătaie un buget de două milioane de euro din care vor să finanţeze deschiderea unor noi cafenele de specialitate în Bucureşti şi în ţară şi dezvoltarea celor deja existente. Linia de finanţare se dezvoltă sub numele Artisan Invest.

„Ne-am gândit care sunt impedimentele care stau în calea dezvoltării acestei industrii şi am ajuns la concluzia că, de cele mai multe ori, oamenii se poticnesc când vine vorba de bani. Aşa ne-a venit ideea să facem ceva astfel încât ei să nu mai stea după bănci, după birocraţie şi hârtii, mai ales că noi cunoaştem foarte bine această industrie şi îi putem ajuta.“

Media prevăzută pentru finanţarea deschiderii unei cafenele este de circa 20.000 de euro, în vreme ce în cazul unei prăjitorii suma urcă.

Fondatorii Artisan Coffee Gear iau în calcul şi un parteneriat cu o bancă, pentru a putea susţine acordarea de finanţări, dacă va fi nevoie, şi chiar cu fonduri de investiţii. „Vrem să oferim sprijin celor care nu au experienţă în piaţa cafelei de specialitate. Profilul persoanelor care activează în această nişă este cel al antreprenorului cu vârstă până în 45 de ani, comunicativ, cu drag de comunitate, pasionat de ceva – nu neapărat de cafea, dar răbdător să înveţe, să descopere.“

Dincolo de antreprenori, Laura Roshanian mai spune că şi clienţii se rafinează, începând să se obişnuiască din ce în ce mai mult cu cafeaua de specialitate şi „forţând“ astfel localurile să-şi îmbunătăţească permanent oferta. Până acum, Artisan Coffee Gear a oferit consultanţă, sprijin pentru formarea echipei, training de personal, livrare de echipamente şi partea de service clienţilor din HoReCa, dar şi companiilor care au spaţii dedicate cu cafea pentru angajaţii lor.

„Elementul «instagramabil» contează azi foarte mult, asta e clar. Noi putem oferi consultanţă celor care vor să deschidă cafenele sau care vor să se extindă. În acest sens, pregătim un spaţiu nou, care se va numi The Platform, în zona Străuleşti din Bucureşti, şi care va funcţiona ca un hub.“

Aşa cum şi ei s-au dezvoltat, Laura având la activ cursuri de barista, iar Afshin de degustare, sunt de părere că partea de educaţie este foarte importantă şi trebuie susţinută cât de mult este posibil, pentru ca oamenii să devină stăpâni pe ei înşişi şi pe cunoştinţele lor.

„The Platform va cuprinde o cafenea, o prăjitorie, va găzdui evenimente de educare financiară pentru antreprenori, workshopuri de prăjit cafeaua, va reuni speakeri din străinătate. Este un spaţiu de 373 de metri pătraţi în care investim 1,5 milioane de euro şi pe care vrem să-l deschidem până la sfârşitul lunii mai, când va avea loc festivalul.“

Viitorul hub va continua astfel munca de coagulare a comuni­tăţilor de cafegii nu doar din România, ci şi din împrejurimi, Slow Coffee Festival atrăgând la ediţiile trecute inclusiv pasionaţi din Bulgaria, Ucraina, Grecia, chiar şi Irlanda, veniţi la Bucureşti special pentru a se bucura de arome şi de interacţiuni valoroase. Pentru că asta face cafeaua, indiferent de felul ei.

„Mie, de exemplu, îmi place să beau espresso. Nu am înţeles niciodată laptele în cafea“, mărturiseşte Laura, admiţând însă că, într-o piaţă care se vrea a fi incluzivă, gusturile nu se discută.


După Afaceri Premium a pornit la „vânătoare“ de cafea bună în locuri cool din Bucureşti şi îşi propune să spună lunar povestea cafenelelor care dau o nouă vibraţie oraşului, intrând în conversaţie cu oamenii din spatele conceptelor. Ideea ne-a venit după mai multe întâlniri cu astfel de antreprenori care ne-au vorbit despre cum au ales să transforme pofta de cafea în business. Şi toţi spun acelaşi lucru, că Bucureştiul se află în cea mai bună perioadă a sa din punctul de vedere al efervescenţei în domeniul cafelei de specialitate, concurând cot la cot şi chiar depăşind marile capitale europene la acest capitol.