Gastronomie

Cum au lansat un coreean şi o româncă unul dintre cele mai exotice proiecte gastronomice din Bucureşti: După 10 ani în Coreea de Sud, ne-am dat seama că nu putem înlocui mâncarea de acolo cu nimic. Aşa că ne-am făcut propriul restaurant

26 sep 2022 852 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Familia Lee a revenit în România în 2013, după 10 ani petrecuţi în Coreea de Sud. Experienţa unei mutări este mereu provocatoare, dar în cazul familiei Lee, dorul cel mai mare a fost legat de mâncarea coreeană. Nicăieri în Bucureşti, la acel moment, nu exista un loc care să aline această necesitate, aşa că familia Lee şi-a suflecat mânecile şi a făcut în Capitală restaurantul Korean Seoul, croit exact pe gustul său.

„În anul în care am revenit în ţară, după o perioadă de aproximativ un deceniu petrecută în cultura coreeană, noi, familia Lee, un coreean şi o româncă, ne-am dat seama că nu mai putem înlocui mâncarea coreeană cu nimic altceva“, îşi aminteşte Stephany Lee, managerul restaurantului Korean Seoul.

Pe scurt, spune Stephany, mâncarea coreeană creează dependenţă prin aromele sale, dar şi prin faptul că este foarte sănătoasă. În plus, această bucătărie asiatică are şi un avantaj foarte mare. Fiind uşoară, poţi mânca mult fără a te simţi greu la final.

Acum circa un deceniu, când familia Lee a revenit în România, acest tip de gastronomie era practic inexistent aici. De aceea, cum nicăieri nu era de găsit ce îşi doreau, cei doi antreprenori şi-au suflecat mânecile şi au făcut pe cont propriu ce-şi doreau, un restaurant cu specific coreean.

„Am decis să facem tot posibilul să introducem noi gusturi în dieta bucureştenilor.“

Bucătăria coreeană, numită hansik, vine cu un curcubeu de culori, vine cu gusturi de neuitat, cu experienţe culinare incredibile, cu inepuizabile arome şi cu mirosuri îmbietoare, spune Stephany. „Totul se găteşte pe loc şi se consumă atunci. Consumată mai târziu, mâncarea nu mai are acelaşi gust.“

Lansarea unui astfel de concept, în 2013, nu a fost deloc o sarcină uşoară, într-un peisaj gastronomic bucureştean complet diferit de cum arată acum, într-o vreme în care salata nu avea loc pe masă din cauza fast-foodului.

„Era un concept nou, oamenii nu erau obişnuiţi cu gastronomii exotice. Îmi aduc aminte că veneau oamenii în restaurant şi ne întrebau din care parte a Coreei suntem, chiar dacă restaurantul se numea Seoul. Păşeau timizi şi ne întrebau dacă găsesc pâine sau cartofi prăjiţi.“

Stephany Lee spune că locuind în Coreea de Sud a avut şansa de a vedea familia soţului ei implicată direct în gestionarea unor restaurante, atât părinţii, cât şi sora lui având câte un business propriu.

„Am văzut câtă muncă şi pasiune puneau în tot ce făceau. Erau nopţi care se transformau în zile datorită muncii, dar rezultatele nu întârziau să apară. Localurile erau pline de clienţi.“ La acel moment, antreprenoarea era convinsă că ea niciodată nu va face acest lucru, în ciuda ataşamentului faţă de gastronomia coreeană, dar la revenirea în România lucrurile au luat o altă turnură, dintr-o nevoie pur personală.

„Dorul de mâncarea coreeană ne-a îndemnat să acţionăm.“

Zona în care cei doi au deschis restaurantul, undeva pe strada Aviator Mircea Zorileanu, nu este caracterizată de un vad bun, aşa că localul a trebuit să devină în sine o destinaţie prin mâncarea pe care o punea pe masă. Promisiunea descoperirii trebuia să revanşeze călătoria. Dar, după cum spune chiar Stephany Lee, la fel se întâmplă şi în Coreea de Sud. „Am ales această locaţie, care din punctul de vedere al vizibilităţii ne dezavantajează mult, urmând modelul coreean. Când voiam să mâncăm ceva bun, în Coreea, parcurgeam cu maşina distanţe destul de lungi. Uneori, chiar ieşeam din oraş, dar ştiam că acolo se mănâncă foarte bine şi autentic.“

Practic, cei doi au avut îndrăzneala şi încrederea că oamenii vor veni din toate colţurile oraşului special pentru mâncarea lor. „Iar acest lucru se întâmplă“, spune Stephany.

Restaurantul reflectă stilul tradiţional coreean prin panourile realizate din hârtie de orez, acestea fiind similare cu cele care se găsesc şi în casele din această ţară din Orientul Îndepărtat. Există, de asemenea, multe picturi şi obiecte de decor, cum ar fi măştile tradiţionale, care oferă o scurtă incursiune în istoria şi bogata cultură a Coreei de Sud. În plus, tot în spiritul ţării aflate în estul Asiei, mesele din restaurantul Korean Seoul sunt echipate cu plite unde îţi poţi prepara direct grătarul. Acest tip de mâncare – grătar pregătit pe loc, pe propria masă - este unul dintre cele mai populare în gastronomia ţării.

Investiţia în localul bucu­reştean a fost de 300.000 de euro la vremea aceea, restaurantul având 150 de locuri organizate în mai multe separeuri.

Însă magia adevărată la Korean Seoul se întâmplă în farfurie, credinţa coreeană fiind că mâncarea nu este doar hrană pentru trup, ci este şi o sursă de sănătate. Mănânci ca să te faci bine. „Există o mare varietate de arome în această bucătărie, care este caracterizată prin echilibru şi prin armonia celor cinci culori - verde, roşu, galben, negru, alb - şi a celor cinci gusturi - iute, dulce, acru, sărat, amar. Fiecare dintre ele înseamnă o direcţie, un element natural şi un beneficiu pentru sănătate.“

Baza pentru bucătăria coreeană sunt boabele de soia culese toamna. Prin fermentare, din ele se fac trei preparate, care devin ingredientele principale ale gastronomiei din această ţară asiatică. E vorba de sosul de soia (ganjeang), pasta de soia (doenjang) şi pasta de ardei iute (gochujang). Mai departe, bucătăria se bazează pe orez, legume blanşate (trecute scurt prin apă fiartă), tăiţei, tofu, fructe de mare, porc, pui şi multă vită.

„La prima vizită în restaurantul nostru, trebuie gustat kimchi, o emblemă naţională a Coreei de Sud.“ Acesta este un preparat din varză fermentată, ce are un miros puternic şi un gust uşor dulce spre picant, dar care poate trece repede la foarte picant.

„Kimchi este bogat în bacterii lactice, iar aceste bacterii inhibă creşterea celulelor canceroase şi obezitatea, previne îmbătrânirea pielii. Ajută totodată la întărirea sistemului imunitar. Kimchi se află pe masa coreenilor 365 de zile, nu se serveşte nimic fără această garnitură.“

Mai departe, recomandările pentru prima vizită la restaurantul Korean Seoul sunt BBQ-ul coreean, bulgogi (carne de vită în sos dulce), japchae (noodles transparenţi, carne de vită şi multe legume), bibimpab (fel de mâncare cu bază de orez) şi puiul picant care merge foarte bine cu un pahar de bere.

„Majoritatea ingredientelor noastre, mai exact peste 90% dintre ele, sunt importate. Folosim aproape exclusiv produse coreene.“ Cele mai utilizate condimente la restaurantul Korean Seoul sunt gochujang - pasta pe bază de ardei iute, doenjange - pasta din boabe de soia, sosul de soia coreean şi uleiul de susan.

„Toate acestea ajută la scoaterea cu adevărat în evidenţă a aromelor din Coreea.“ Stephany Lee mai spune că mâncarea coreeană nu este foarte picantă sau că oricum picantul coreean este unul plăcut, care lasă o senzaţie de dulce. „Pe o scară de la 1 la 10, unde etalon e iutele mexican sau indian, noi suntem undeva la 3.“

Cele mai importante reţete ale Korean Seoul sunt ştiute doar de cuplul Lee, iar micile schimbări de meniu sunt de fiecare dată agreate de familie, împreună cu chef-ul.

Acum totul pare simplu, ca orice lucru care merge bine, dar schimbarea pe care acest restaurant a reuşit să o aducă în Bucureşti nu a fost o victorie facilă. După multă muncă, experienţa din farfurie a reuşit însă să-şi creeze o comunitate la fel de autentincă precum ingredientele folosite. Iar planurile sunt de a creşte, cu răbdare, la fel ca până acum.

„Să conduci un restaurant coreean nu este uşor, bucătăria este foarte meticuloasă şi foarte grea. Nu este pentru oricine, dar noi pregătim echipa şi, da, pe viitor avem planuri de extindere.“