Gastronomie

A apus moda meniurilor mix & match: Bucureştiul a intrat în era barurilor specializate în vinuri, bere, cocktailuri şi chiar în shot-uri

20 oct 2018 699 afişări de Mădălina Dediu Panaete
Din aceeaşi categorie

Perioadele în care meniurile barurilor erau neîncăpătoare iar branduri de bere, spirtoase, vinuri şi numeroase cocktailuri erau înghesuite la un loc spre confuzia oricărui consumator, au apus. A venit vremea barurilor specializate, cu etichete alese pe sprânceană şi cu licori destinate atât cunoscătorilor, cât şi celor care vor să încerce ceva nou.

Dacă restaurantele se deschid în general cu un meniu atent analizat şi care urmăreşte un anumit tip de ingredient principal sau specificul unei zone, acum Bucureştiul a intrat în moda barurilor specializate în vinuri, bere, cocktailuri şi chiar în shot-uri.

„Businessul de wine baruri se dezvoltă foarte repede în România“, spune Paolo Digiesi, un italian care a preluat în urmă cu doi ani wine-barul Abel’s Wine din centrul vechi din Capitală.

Barul a fost deschis în 2013, într-o perioadă în care industria românească începea să producă tot mai mult etichete noi. Paolo Digiesi a lucrat în hoteluri din Italia ca barman şi somelier şi a învăţat încet-încet despre vinuri italiene, dar şi din alte ţări. A descoperit vinurile româneşti abia atunci când a venit aici, făcând un curs de somelier cu Cornelia Toma, prima femeie somelier din România. Astfel, în Abel’s Wine Bar sunt disponibile peste 200 de etichete de vinuri, marea majoritate fiind produse pe plan local.

„Undeva la 70% din vinurile pe care le avem sunt româneşti. Fiind în centrul vechi, unde vin foarte multţi turişti străini, atunci cererea pentru vinuri româneşti este mare. Avem câteva vinuri din Italia, Spania, Franţa şi America de Sud. Cel mai vechi vin este din 2008, nu avem etichete de colecţie, ci ne concentrăm pe vinuri tinere“, spune el. Iar Abel’s Wine Bar nu este singurul bar de acest tip din Capitală.

Circa 50 de wine baruri şi magazine specializate au fost deschise în ultimii ani în Bucureşti, unele dedicate în exclusivitate vinurilor, iar altele care oferă şi produse complementare, precum delicatese, produse de panificaţie sau cadouri. Toate se întâmplă datorită creşterii interesului consumatorilor români pentru vinuri de calitate, conform Revino.ro.

Pentru Ruxandra Chendi, proprietarea wine barului CORKS Cozy Bar deschis în 2012, povestea de dragoste pentru vinuri a început cu „Un an bun“, filmul cu Russel Crowe, care este ecranizarea cărţii omonime, scrisă de Peter Mayle.

S-a îndrăgostit simultan de vin şi de Provence. Câteva recolte mai târziu, a vizitat târgul de vinuri de la Bordeaux, s-a cazat într-un mic „chateau“ din Saint Emilion, unde i-a venit inspiraţia pentru a deschide o afacere în lumea vinului.

A început mai întâi cu un magazin online de vinuri, iar ulterior a decis să dezvolte un nou concept de wine-bar, „cozy barul“. Pentru designul barului a colaborat cu Mihai Popescu, arhitect şi unul dintre proprietarii grupului Fratelli.

„M-am focusat pe ideea de «coziness» tocmai pentru că voiam să transmit foarte clar că vinul este una dintre cele mai prietenoase şi mai apropiate sufletului dintre băuturi, nicidecum preţioasă sau intimidantă, cum era perceput de mulţi bu­cureşteni prin 2012“, povesteşte Ruxandra Chendi. La interior, wine barul are 50 de locuri, dar la petreceri poate acomoda până la 65 de persoane, iar pe terasă dispune de circa 35 de locuri la mese. În prezent, CORKS Cozy Bar are  circa 200 de etichete în gamă, dintre care 100 de vinuri sunt disponibile şi la pahar (inclusiv spumante, vinuri de Porto sau sherry-uri). Cele mai apreciate vinuri de către clienţii români sau străini rămân cele locale. Ruxandra Chendi subliniază faptul că  în ultima perioadă a crescut foarte mult consumul de vinuri spumante.

„Clienţii CORKS au între 28 şi 45 de ani, venituri medii-ridicate, sunt cosmopoliţi şi călătoresc mult, marea majoritate preferând vinul sec, românesc, iar 30% dintre acesţia sunt turişti străini. Preţul mediu pe care îl plătesc pentru o sticlă de vin este de 100 de lei“, a mai spus ea.

Astfel, trendul wine barurilor a prins din ce în ce mai mult în România. Primele astfel de baruri cu vinuri au apărut în urmă cu mai bine de cinci secole în Italia. Ulterior, au împrumutat conceptul britanicii, francezii şi americanii.

Însă americanii sunt recunoscuţi astăzi pentru numărul mare de baruri cu bere craft (artizanală), un concept care prinde contur şi pe piaţa românească. În urmă cu un an, fondatorii brandului de bere artizanală Zăganu au deschis un craft beer bar pe Calea Victoriei din Bucureşti numit Fabrica de Bere Bună.

„Suntem pionieri în ceea ce priveşte craft beer barurile, însă trebuie să le dăm credit şi celorlalte baruri de bere artizanală care au deschis piaţa si prin munca lor au oferit alternative berilor industriale oamenilor (100 beri, Happy Pub, Beer O’clock). Cred că pe măsură ce se va dezvolta consumul de bere artizanală autohtonă vom ajunge din urmă ţări cu tradiţie în craft-beers, însă e un proces mai lung, dacă ne gândim că ceea ce am început noi în 2013 cu Zăganu în România se întâmpla din anii’70 în SUA“, spune Laurenţiu Bănescu, cofondatorul companiei Fabrica de Bere Bună, care deţine brandul Zăganu. El şi Alexandru Gea­mănu au pornit în urmă cu aproape cinci ani proiectul micro­berăriei Zăganu, aflată la 120 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Prahova. Designul barului a fost realizat de Agnes Lukacs, pe baza câtorva idei ale antreprenorilor şi a inputului ei în privinţa materialelor.

La Fabrica de Bere Bună, un bar cu 90 de locuri, cei doi antreprenori au în permanenţă zece beri la draught şi peste 50 de beri la sticlă pe care le rotesc permanent. Ei lucrează  cu majoritatea microberăriilor din ţară, în una dintre puţinele industrii în care antreprenorii s-au unit pentru a-şi promova munca.

„Lucrăm cu majoritatea colegilor micro-berari în ţară şi vrem să oferim o experienţă unică oamenilor care ne vizitează: beri artizanale româneşti, independente, proaspete, produse cu atenţie în cantităţi mici.“

Însă, nici băuturile spirtoase nu se lasă mai prejos în ceea ce priveşte barurile specializate. Şi chiar dacă barurile de cocktailuri sunt deja la ordinea zilei, patru antreprenori au dezvoltat un altfel de bar. Shoteria este primul bar de shoturi din ţară şi primul local din lume cu o staţie de reabilitare care are ca scop eliminarea mahmurelii prin remedii clasice şi tradiţionale precum murături, zeamă de varză, dar si prin remedii moderne, de inspiraţie internaţională, precum Kombucha. Shoteria a apărut la iniţiativa lui Vlad Hâncu, Alex Stoichiţoiu, Bogdan Jantea şi Radu Tănase. Ca tipologie, Shoteria respectă ideea de business a celuilalt brand din portofoliu, brandul Calif, anume ideea de fast serving.

Meniul de Shoteria este împărţit în patru categorii principale - fete, băieţi, cupluri (2 shoturi diferite), gaşcă (set de 5Ă1) şi alte categorii secundare - duşcă, duşcă premium, beri, băuturi de reabilitare.

În meniu se regăsesc constant 60-80 de produse, iar shoturile sunt schimbate în funcţie de sezon.

„Avem inclusiv o cişmea de unde clienţii pot bea apă fără să plătească“, spune Vlad Hâncu, unul dintre fondatori, care adaugă faptul că cel mai apreciat shot este „Downtown", un shot pe bază de cafea, triplusec şi rom, cu o jumătate de felie de portocală, boabe de cafea şi zahăr brun deasupra.

„Foarte populare sunt şi produsele care conţin spumant (exemplu „Pornstar“), mai ales că aproape 60% din clientelă sunt de sex feminin. Cei mai curajoşi încearcă şi produse on fire, flambate. Avem shot-uri de jeleu, shot-uri care se servesc în pahare de ciocolată sau shoturi care se servesc în pahare de gheaţă“, mai spune antreprenorul.

Astfel, nu mai este nevoie să mergi până la Paris, Roma, Dubai sau New York să cauţi un anumit tip de bar, aşa cum nu mai mergi nici pentru o cafea bună sau un brand de lux pentru că le găseşti pe toate aici. Iar meniurile abundă de licori care mai de care mai speciale.

„Noi încurajăm clienţii să exploreze.“