De câţiva ani încoace, în jurul Pieţei Sfântul Ştefan din Capitală, pe străzi precum Mântuleasa, Plantelor şi Popa Soare, au prins aripi mai multe businessuri cu profil HoReCa, animând un areal altfel ascuns sub ruinele unor clădiri uitate de vremuri. Cafenele, baruri şi restaurante au devenit însă locuri de întâlnire pentru cei care descoperă Bucureştiul prin gusturi şi arome, indiferent că asta înseamnă cafea, pizza, gin, vin sau alte rafinamente culinare.
Era sfârşitul lui octombrie când am ajuns pentru prima dată la Cremma Specialty Café, una dintre cele mai recente
inaugurări din zona Pieţei Sfântul Ştefan, iar curtea era plină de pofticioşi de cafea şi de soare de toamnă târzie. Străzile abia şopteau prin adieri de vânt, era o plăcere să te plimbi.
Clădirile poartă aici patina timpului, arhitectura este desprinsă din istorie, iar curţile care te ademenesc cu porţile deschise sunt invitaţii la deconectare.
„Principalul element de atracţie pentru noi a fost existenţa altor afaceri locale cu tradiţie, prezente în zonă de zeci de ani, în special ateliere de croitorie, cizmărie şi diverse forme de artizanat. Aceste businessuri ne-au confirmat că zona Mântuleasa are o comunitate deja bine închegată, cu o identitate clară şi un spirit local“, spune Christine Tufan, care, alături de soţul ei, Andrei, a deschis cafeneaua anul trecut, la parterul unei clădiri istorice.
Spaţiul permite desfăşurarea mai multor activităţi – de la cele creative şi de tip arts & crafts la lectură, întâlniri sau simple momente de socializare. Dorinţa de a deschide o afacere în domeniul HoReCa a venit iniţial din partea lui Christine, pe fondul experienţei acumulate în perioada facultăţii în Marea Britanie, unde lucrase
într-o cafenea pentru a-şi suplimenta veniturile. Revenită acasă, a deschis Cremma alături de Andrei, partenerul ei de viaţă, după ce mai încercaseră să facă acest pas şi în 2023, însă şi-au dat seama rapid că spaţiul pe care îl vizau nu răspundea nevoilor şi viziunilor pe care le aveau, motiv pentru care au ales să amâne proiectul.
„Nu a fost o renunţare, ci mai degrabă o pauză necesară până la identificarea locului potrivit.“
În vara anului 2025 au reluat căutările, iar spaţiul actual le-a atras atenţia şi le-a confirmat că este momentul potrivit să ducă ideea mai departe. Cremma Specialty Café se află pe strada Popa Soare, deasupra sa funcţionând o galerie de artă coordonată de Anca Poteraşu.
„Există o efervescenţă vizibilă în ceea ce priveşte deschiderea de noi afaceri în zonă, cu condiţia ca acestea să fie aliniate la nevoile şi dorinţele comunităţii locale. Zona are o identitate istorică bine conturată, cunoscută inclusiv ca fostul Cartier Evreiesc şi marcată, de-a lungul timpului, de prezenţa unor comunităţi diverse, inclusiv arabă, ceea ce a contribuit la un specific multicultural“, spune Christine Tufan.
De-a lungul timpului, completează ea, afacerile care au rezistat în zonă, unele dintre ele de zeci de ani, sunt cele în care proprietarii au interacţionat constant cu comunitatea, au înţeles-o şi au construit businessul cu autenticitate. La Cremma, nucleul principal de clienţi este format din locuitorii din zonă, care vin frecvent să cumpere cafea sau alte produse gastronomice, mulţi dintre ei trecând pragul localului înainte sau după ce îşi duc ori îşi iau copiii de la grădiniţă, au întâlniri profesionale, în special în zona cabinetelor de avocatură din clădirile boutique din proximitate, sau rezolvă lucruri cotidiene la atelierele de croitorie sau magazinele artizanale. Cafeneaua devine un pretext în plus în rutina lor.
„Din informaţiile pe care le avem, există intenţia de a extinde zona de interes a centrului istoric al Bucureştiului către Mântuleasa, iar acest lucru, alături de arhitectura deosebită a cartierului, contribuie semnificativ la atractivitatea zonei. Casele vechi, foarte bine conservate, precum şi amenajarea străzilor realizată de Primăria Sectorului 2 creează un cadru liniştit, care îi încurajează pe oameni să vină la plimbare.“
Până acum, Cremma Specialty Café a reuşit să atragă toate categoriile de vârstă, de la adolescenţi până la persoane de peste 70 de ani, confirmând astfel caracterul incluziv şi comunitar al spaţiului.
Despre efervescenţa de la Piaţa Sfântul Ştefan vorbeşte şi Bogdan Bazaoache, administrator la Buoni e Bravi, una dintre cele mai cunoscute pizzerii din Bucureşti. Primul restaurant s-a ancorat în Piaţa Rosetti, al doilea urmând să fie poziţionat, nouă ani mai târziu, chiar la Piaţa Sfântul Ştefan.
„Locuind în zonă, cunosc şi mi-a plăcut foarte mult atmosfera de aici. Este o zonă cu personalitate şi caracter aparte, frecventată de oameni care apreciază locurile autentice, nu doar conceptele comerciale standard. Mi-a plăcut ideea de a deschide o pizzerie într-un loc care încurajează socializarea şi spiritul comunitar“, spune Bogdan Bazaoache.
La Buoni e Bravi vin în special familii din cartier, dar şi oameni care ajung acolo prin recomandări. Loc şi potenţial ar mai fi pentru cafenele de specialitate, wine bar-uri, mici bistrouri, concepte artizanale sau culturale – galerii de artă, spaţii creative care se bazează pe relaţia cu oamenii, este de părere administratorul pizzeriei.
„Noi chiar ne-am jucat şi am creat un logo al zonei Piaţa Sfântul Ştefan, iar ulterior am făcut şi o bere artizanală a noastră, un IPA (India pale ale) care se numeşte chiar Piaţa Sfântul Ştefan. Asta după ce, acum doi ani, am făcut berea Piaţa Rosetti – Lager Pilsner.“
Spaţii disponibile pentru noi afaceri apar ocazional în zonă, însă interesul este destul de mare, astfel că se „evaporă“ rapid.
„Cred că proprietarii sunt tot mai atenţi la tipul de business pe care îl găzduiesc, ceea ce este un semn bun pentru dezvoltarea pe termen lung.“
Istoric, zona a avut, în perioada interbelică, un caracter preponderent comercial, fiind animată de mici afaceri locale – magazine, ateliere şi restaurante. Arhitectura caselor a fost gândită astfel încât parterul să poată găzdui funcţiuni comerciale, explică Dana Radoveneanu, head of retail agency la Cushman & Wakefield Echinox.
„În ultimii ani, la fel ca în alte cartiere din Bucureşti, numeroase proprietăţi au fost cumpărate, restaurate şi reintegrate în circuitul comercial. Noile investiţii pun în valoare arhitectura distinctivă a clădirilor, păstrând farmecul şi nostalgia perioadei interbelice. Fiind o zonă ferită de trafic auto intens, se transformă într-un loc plăcut pentru plimbări la sfârşit de săptămână“, spune Dana Radoveneanu.
Pe de altă parte, tocmai pentru că nu există un trafic intens, un business trebuie să devină o destinaţie în sine pentru a atrage clienţi din afara cartierului. Cei care ajung în zonă pentru experienţele culinare au ocazia să participe şi la vizite organizate în vilele istorice din apropiere, completând astfel atractivitatea zonei.
„Multe dintre clădirile din zonă au fost restaurate şi repuse în valoare, însă punctual, pot exista oportunităţi pentru noi businessuri HoReCa, în special în proprietăţile care se află în proces de renovare sau care urmează să fie reconvertite pentru funcţiuni comerciale. Chiar dacă zona rămâne, în esenţă, una rezidenţială, mixul arhitectural şi atmosfera sa atrag constant interesul investitorilor.“
În ceea ce priveşte preţurile de închiriere, acestea sunt, în general, mai mici decât cele de pe artere principale precum Calea Floreasca şi Calea Victoriei, spun consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox. Nivelul chiriilor variază în funcţie de caracteristicile fiecărei proprietăţi – gradul de restaurare, suprafaţa, poziţionarea sau potenţialul comercial.
Printre cele mai dinamice localuri din zona Pieţei Sfântul Ştefan se numără şi DeSoi, unul dintre numele care au contribuit la readucerea strălucirii cartierului. Pentru fondatorii restaurantului – Damian Morcovescu, Cristian Ivana şi Bogdan Ivan, prieteni din copilărie – zona era deja familiară, ei fiind implicaţi şi în alte proiecte HoReCa şi retail din imediata proximitate de peste zece ani. Erau deja conectaţi la comunitatea locală, iar DeSoi a luat naştere în urmă cu trei ani, din pasiunea comună pentru vinuri şi gastronomie. Recent, businessul s-a extins cu un al doilea local, pe bulevardul Regina Elisabeta, la parterul fostului Hotel Cişmigiu.
„Ne-am dorit să creăm un loc în care să se regăsească tot ce ne place nouă – un brunch memorabil, cine originale cu ingrediente de sezon, seri dedicate tartarului (pentru că suntem pasionaţi) şi vinuri atent alese dintre preferatele noastre“, spune Cristian Ivana.
El este de părere că potenţialul zonei nu a fost pe deplin atins, mai ales pentru că, la o plimbare la pas, devine evident faptul că această parte a oraşului rămâne relativ puţin cunoscută bucureştenilor.
„La începuturile DeSoi, am iniţiat o serie de postări prin care ne-am încurajat comunitatea să descopere cartierul la pas, să vadă clădirile-monument şi să se familiarizeze cu istoria sa de vechi cartier negustoresc. A prins foarte bine această iniţiativă pentru că oamenii care ne trec pragul sunt deschişi, curioşi şi dornici să cunoască şi să valorifice trecutul şi tradiţiile noastre.“
În cazul spaţiului de lângă Cişmigiu, deşi şi acolo este vorba despre o zonă cu istorie, publicul nu este preponderent parte a unei comunităţi locale, aşa cum se întâmplă la Piaţa Sfântul Ştefan. Spaţiul poartă semnătura aceluiaşi arhitect, Alexandru Dabija, accentul fiind acolo pus pe bucătărie, pe preparatele semnate de chef-ul Mugur Rusnac, pe lista de vinuri şi mai puţin pe ideea de băcănie, unde gama de produse este mult mai mică.
Nu departe de Piaţa Sfântul Ştefan, mai exact pe Strada Plantelor, la câteva minute de mers pe jos de celebrul Ginoteca, s-a deschis în 2024 Mosafir, un restaurant rezultat din colaborarea mai multor antreprenori cu experienţă în domeniu. Adrian şi Gabi Alexe, cei doi fraţi care în 2021 au deschis Bucătăria.localfood, s-au „aliat“ cu fondatorii barului Ginoteca – Nic Sare Albă şi Marius Bugi – în această nouă aventură gastronomică.
„Am decis să deschidem un restaurant la numărul 48 (pe Strada Plantelor – n. red.) prin prisma unei oportunităţi – Christophe Betz, actualul proprietar al casei, a dorit să facă o investiţie prin cumpărarea unei proprietăţi în zonă, pe care a ales s-o ofere în chirie în vederea deschiderii unui restaurant“, povesteşte Adrian Alexe.
Casa a fost construită la sfârşitul perioadei Belle Epoque şi vine cu un stil elegant şi totodată relaxat, iar din această armonie arhitecturală s-a născut şi abordarea bistronomiei la Mosafir. Este vorba despre un concept originar din Franţa, care presupune să găteşti preparatele de tip bistrou cu tehnici moderne de calitate.
„Mosafir este o locaţie de destinaţie, nu ne bazăm pe fluxul din stradă. Noi ne spunem povestea online, oamenii vin să exploreze, să ne descopere în această parte de oraş. Se deschid şi alte locuri noi şi sperăm să fie şi mai multe, pentru a face un pol şi mai atractiv în zonă. Atmosfera din cartier este liniştită, relaxată, cu case frumoase şi trotuare recent refăcute, ideale pentru plimbări. Oamenii vin în explorare, revin pentru mâncare şi vinuri la Mosafir.“
Dinamica de huburi artistice, mici ateliere, birouri de arhitectură, case de avocatură, cabinete medicale întreţine atractivitatea zonei, adaugă Adrian Alexe. De altfel, dincolo de mici restaurante sau bistrouri cu un concept bine definit, cei care cunosc cartierul spun că ar mai fi loc de librării independente, galerii de artă, spaţii culturale sau concepte educaţionale, ateliere creative, magazine artizanale, concepte de design interior sau fashion de nişă şi, de ce nu, servicii dedicate familiilor – de la activităţi pentru copii până la spaţii de wellbeing precum studiouri de yoga sau pilates.
„În general, credem că afacerile care vor avea succes pe termen lung sunt cele care înţeleg identitatea locului, respectă comunitatea existentă şi îşi doresc să se integreze natural în viaţa cartierului, contribuind la dezvoltarea lui, nu doar din punct de vedere comercial, ci şi social“, spune Christine Tufan de la Cremma Specialty Café.
E clar aşadar că, alternativ la zonele centrale, perimetrul din jurul Pieţei Sfântul Ştefan s-a conturat ca un pol al gusturilor şlefuite. Mai sunt însă oare şi alte regiuni ale Capitalei pe radarul vizionarilor din lumea HoReCa? Ei bine, da.
„Vedem potenţial în zona Parcul Tineretului – Parcul Carol, care beneficiază atât de trafic pietonal, cât şi de un public divers. De asemenea, ni se par interesante cartiere precum Vatra Luminoasă şi Cotroceni (...), zona Parcul Romniceanu, precum şi Drumul Taberei, în special în sectorul 6, unde viaţa de cartier este foarte bine definită şi există un apetit crescut pentru spaţii de socializare de proximitate“, mai spune Christine Tufan, care adaugă pe listă şi zona parcului Alexandru Ioan Cuza şi perimetrul Baba Novac.
Adrian Alexe de la Mosafir menţionează şi zona dintre Piaţa Romană şi bulevardul Dorobanţi, precum şi vecinătatea parcului Cişmigiu, unde, de altfel, cei de la DeSoi au identificat deja vadul.
„În localul de pe Regina Elisabeta am descoperit, de pildă, un segment de public format din turişti şi oameni de afaceri străini care cunosc foarte puţine despre România şi gastronomia locală. Este o categorie care există în Bucureşti, dar care într-o zonă precum Piaţa Sfântul Ştefan este mult mai puţin vizibilă“, spune Cristian Ivana de la DeSoi.
Povestea merge însă mai departe în jurul Pieţei Sfântul Ştefan, unde se mai pot găsi prilejuri de socializare, pentru că, fără urmă de îndoială, odată descoperită valoarea zonei singura direcţie este tot înainte.
