Luxul începe acolo unde necesitatea dispare, spune artistul Dan Coma, unul dintre cei mai cunoscuţi creatori locali de genţi, pantofi şi accesorii. Mai exact, luxul e ceva de care nimeni nu are nevoie, dar pe care toată lumea şi-l doreşte, adaugă designerul care o citează pe Coco Chanel, un nume care a scris istorie în modă şi care continuă să influenţeze şi astăzi tot ce ţine de frumuseţe. La rândul său, Dan Coma şi-a închinat întreaga carieră ideii de frumos, un concept necesar în orice moment, dar cu atât mai mult în ultimul an, marcat de pandemia de COVID-19.
„Nevoia de frumos şi speranţa de a putea împărtăşi cu lumea acest lucru nu dispare, nici măcar în pandemie. Ba din contră, eu şi mai abitir am creat“, spune artistul.
Dan Coma s-a înconjurat el însuşi de frumos în ultimul an pe care şi l-a petrecut în atelierul său din inima Bucureştiului, un loc cu iz de muzeu, ce găzduieşte obiecte de colecţie adunate din diferite colţuri de timp şi lume. În acelaşi loc se găseşte şi showroomul unde sunt expuse creaţii mai noi sau mai vechi ale designerului român.
„Tot ce am câştigat am investit în acest loc, în acest spaţiu deschis în 2016.“ Proiectul a fost gândit pornind de la istoricul obiectelor pe care le găzduieşte - genţi şi pantofi, obiecte ce se află de secole în graţiile femeilor. Astfel, artistul a reuşit să adune în acelaşi spaţiu sute de articole, vârfuri de gamă pentru ultimii mai bine de 200 de ani, produse care reuşesc să te plimbe prin istoria unor piese fără de care lumea nu ar fi aceeaşi.
„Genţile au evoluat odată cu societatea. Primele astfel de produse au fost purtate de bărbaţi pentru că ei erau responsabili de zona administrativă.“ La început, ele erau realizate din pânză sau piele şi erau gândite pentru a găzdui monede, pentru că la momentul acela bancnotele nu apăruseră. Iar aceşti mici saci (aceasta era forma iniţială a genţilor) stăteau prinşi la centura pantalonilor. Odată ce genţile au fost însuşite de doamne, modelele au devenit tot mai complexe, broderiile fiind nelipsite.
Toate aceste detalii, dar şi multe altele pot fi descoperite de vizitatorii care trec pragul atelierului lui Dan Coma, amplasat undeva în apropierea Arcului de Trimf, unde artistul şi-a expus, pe lângă aceste colecţii conturate pe parcursul mai multor decenii, şi propriile creaţii. Şi ele spun o poveste la fel de fascinantă.
„În artă şi în industria luxului e foarte importantă povestea din spatele fiecărui obiect, al fiecărui brand.“
De aceea, artistul păstrează şi câteva dovezi privind istoria familiei, precum cartea de muncă a tatălui său şi dovada că bunicul a deţinut o tăbăcărie în Gorj, acolo unde s-a născut şi Dan Coma.
La fel de importantă ca povestea, în industria de lux e şi personalizarea, opusul standardizării care pare că a luat cu asalt lumea în ultimii ani. Designerul spune că în România artizanatul, care presupune serii mici de produse, este înţeles greşit astăzi din cauza perioadei comuniste, când a fost asociat cu volume mari de producţie.
„Artizanul este cel care creează, gândeşte. Este foarte apropiat de artist, aceasta fiind de altfel următoarea etapă în dezvoltare.“
Designerul spune că cel care lucrează cu mâinile este muncitor. Cel care foloseşte şi mâinile şi capul este artizan, iar dacă în ecuaţie se adaugă şi sufletul ajungi la artist.
„În ţări precum Franţa sau Italia a fi artizan înseamnă ceva. Şi acolo însă industrializarea şi pericolul chinezesc pun în pericol acest concept.“
Totuşi, oamenii se vor lămuri şi vor reuşi să aprecieze frumosul, e în natura umană, crede Dan Coma. El e convins că vom vedea o inversare a globalizării, fenomen favorizat de pandemie. „Inversul globalizării e personalizarea.“
Pentru artistul român, pandemia nu a adus mari schimbări. Nu a mai putut circula liber, dar altfel nu s-a simţit afectat pentru că a continuat să creeze, să gândească.
„Am o colecţie de păpuşi de porţelan pe care le-am restaurat în această perioadă. Nu mi-a ajuns timpul să fac tot ce am vrut.“
Panica a existat la început, dar a trecut uşor. Designerului i-au lipsit însă târgurile, expoziţiile, într-un cuvânt socializarea.
„Am inaugurat showroomul acum circa cinci ani, iar până să înceapă pandemia am deschis uşile pentru evenimente, lansări de produse de lux sau prezentări de modă, evenimente de până în 50 de persoane.“
În ultimul an însă, acest atelier de creaţie a fost vizitat mai ales de clienţii care au vrut să cumpere una sau mai multe dintre piesele ce poartă semnătura lui Dan Coma.
„Am clienţi fideli care m-au susţinut. Sunt oameni care înţeleg artizanatul şi care au fost un real sprijin. Ei nu o fac însă din altruism, ci pentru că venitul la studio îi încarcă cu o stare bună, cu o energie pozitivă.“
Tocmai de aceea, designerul crede că un business precum cel al său nu se pretează a fi dezvoltat în online, mediu care reprezintă mai degrabă o platformă de prezentare a produselor, nu una de vânzare. Există clienţi care au descoperit creaţiile Dan Coma pe reţele sociale, dar care însă au venit să le vadă în showroom, chiar în pandemie.
„În domeniul meu, interacţiunea directă e crucială. Vreau să cunosc omul care se bucură de lucrurile pe care le creez.“
Manuela Marina Nestor este unul dintre fondatorii casei de avocatură NNDKP, una dintre cele mai mari din România, având în portofoliu tranzacţii care au remodelat economia locală. Ea spunea recent că pasiunile sale sunt „cititul şi genţile minunatului Dan Coma“.
Creaţiile ce poartă semnătura artistului român variază ca stil de la sport-elegant până la lux, fiind realizate din materiale felurite, unele mai neconvenţionale ca altele, precum piele de crocodil (care are un luciu natural permanent), de struţ sau piton.
„Chiar în pandemie am avut o clientă care a cumpărat nu una, ci două genţi de lux, din piele de crocodil.“ E vorba de un cuplu care venise la showroom, iar doamna a ales o geantă. Soţul i-a făcut cadou o a doua.
„Moda ne bucură când alte lucruri nu sunt posibile“, spune artistul despre ultimul an marcat de pandemia de COVID-19.
El a avut de-a lungul anilor şi o colecţie din pene, inspirată de o geantă din pene de struţ a lui Josephine Baker, actriţă, cântăreaţă şi dansatoare, activistă şi implicată în politică.
„Am creat o serie de genţi cu pene. Am folosit, spre exemplu, pene de la cocoşul de munte francez, care sunt frumos colorate şi care, deşi par fragile, nu sunt. Această pasăre stă mult timp în ploaie şi vânt, dar penajul rezistă.“
Dan Coma îşi aminteşte cum a vizitat acum mai multă vreme un producător de pene din Toscana, o afacere de familie, care a început acest meşteşug pe vremea lui Napoleon şi pe care l-a transmis apoi din generaţie în generaţie.
Un alt material folosit de artistul român este pielea unui anumit peşte ai cărui solzi au compoziţie osoasă. E nevoie de laser sau de prese speciale pentru a tăia acest tip de piele, care nu permite coaserea normală pentru că sparge acul sau schimbă direcţia acestuia. „Japonezii o foloseau pentru armură, iar francezii pentru producţia de mobilă, de casete de valoare.“
Designerul spune că nu a avut probleme în aprovizionarea cu materii prime în pandemie pentru că în martie 2020, la ultimul târg la care a participat, la Milano, a achiziţionat o cantitate mare de materiale. Plus că în depozit mai avea încă materiale pe care le-a acumulat în timp şi care sunt la fel de actuale.
Totuşi, artistul crede că în toamnă vor reveni târgurile, fiind deja invitat să participe. „Astfel de evenimente favorizează munca de creaţie pentru că acolo îşi dau întâlnire toţi creatorii de frumos.“
De altfel, el spune că cel mai dor îi e de socializare, de întâlnirile cu oameni şi aminteşte de o vizită în Belgia, la Europalia Arts Festival, un târg internaţional de artă unde a fost invitat în 2019 alături de designerul de modă Doina Levinţa (care e şi soţia lui Dan Coma) şi de artistul Mihai Ţopescu.
„Am fost invitaţi de ICR şi am expus la Chateau Beloeil, un castel de secol al XVI-lea.“ Cu ocazia aceluiaşi eveniment a fost organizată şi Expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei“. Pentru acest eveniment Dan Coma a realizat o colecţie specială, inspirată de burduful aparatelor foto vechi.
„Lucrez luni de zile la o colecţie. La cea de la Chateau Beloeil am lucrat şase luni pentru că trebuie să ai unitate în ceea ce priveşte forma, materialele, culorile. Ca artist poţi face un produs din jumătate de metru de material sau din 10 metri, în funcţie de stare.“
Dan Coma lucrează şi pe comandă, produsele rezultate fiind urmarea colaborării dintre client şi designer.
„Eu îl conduc pe client în acest proces spre ceva ce se poate realiza.“ Sunt oameni care vin pentru o creaţie de-a gata, iar alţii care vor un produs personalizat.
În 2004-2005 Principesa Margareta a venit în atelierul artistului pentru a găsi un cadou pentru tatăl său Regele Mihai cu ocazia zilei de naştere. Dan Coma a creat astfel un etui pentru cravată cu sigiliul Casei Regale, dintr-o piele în vogă în perioada interbelică, şi ambalat într-o cutie specială. „Marea uimire a fost când am primit o scrisoare de mulţumire chiar de la Rege.“
Designerul este din 2005 furnizor al Casei Regale a României.
Fotograf: Ionuţ Staicu,
Set Design: Ana Popovici,
Producţie: Studio 82
