Arts & Design

Începe „cursa înarmării“ cu health and well-being la birou: Cei care au crescut în era Social Media sunt tot mai interesaţi de mediul de lucru, care a devenit chiar mai important decât salariul primit

08 mai 2019 880 afişări de Bogdan Alecu
Din aceeaşi categorie

WELL, LEED sau BREAM. Pare o înşiruire de litere fără sens. Sau un fel de cod greu de spart. De fapt, pentru cei care sunt atenţi la viaţa de birou, aceste cuvinte sunt uşor de descifrat. Fiecare dintre aceste succesiuni de litere reprezintă numele unei certificări care demonstrează cât de sustenabil este un proiect de birouri spre exemplu. Iar sustenabilitatea nu mai este doar în trend, ci a devenit un must.

Membrii generaţiei Z - adică cei născuţi după 1995, cei care au crescut în era Facebook, Insta-gram şi Google - sunt tot mai interesaţi de mediul de lucru, care a devenit chiar mai important decât salariul primit. Din acest motiv, pentru a-i atrage şi fideliza, companiile sunt tot mai atente la sediile alese deoarece biroul nu este doar un loc de muncă, ci o experienţă în sine.

„Toţi oamenii îşi doresc să fie sănătoşi şi fericiţi, iar o parte dintre aceştia îşi vor alege angajatorul în funcţie de well-being-ul pe care acesta din urmă promite că îl va livra. Sănătatea - şi nu mă refer aici  doar la absenţa bolii, dar şi la sănătatea socială şi mentală - este un lux, mai ales când trăim „pe repede înainte“, spune Anca Mitrea, senior associate în cadrul departamentului real-estate management services al Colliers International, specialist acreditat WELL.

Pentru cei care petrec mult timp la birou, este esenţial ca locul în care lucrează să fie unul sănătos şi confortabil. Asta poate însemna o mochetă care nu e doar frumoasă, ci, mult mai important, nu emite compuşi organici volatili pe care altfel i-am respira de dimineaţa până seara.

„Un birou sănătos ar putea avea un sistem de iluminat care să respecte ritmul circadian, ajutându-şi angajaţii să se odihnească mai bine noaptea prin faptul că nu au fost expuşi întreaga zi unei lumini reci, alerte“, mai spune Anca Mitrea.

De asemenea, este foarte utilă o zonă special amenajată în birou care să aibă rolul unui colţ de reîncărcat bateriile şi unde să poţi avea câteva minute de linişte sau o pauză de mindfulness care să te ajute să gestionezi mai bine situaţiile stresante de la birou.

Biroul în ansamblul său - de la calitatea aerului la design şi facilităţi - devine un atu tot mai important pentru companiile din domenii variate, de la IT&C la domeniul financiar, în cursa pentru atragerea celor mai buni profesionişti din piaţă.

Astfel, unele firme investesc în săli de meeting tip „salină“ cu sare de Himalaya, în săli de jocuri - game room cu spaliere şi cu diverse jocuri (FIFA, biliard, ping-pong etc.) - şi zone de relaxare cu gazon.

Altele sunt atente la spaţiul personal al fiecărui salariat şi la opţiunile de luat masa din clădire şi din apropiere. Toate vorbesc însă de bunăstarea angajaţilor.

Design prin utilitate şi utilitate prin design, aceasta reprezintă noua „ideologie“ a marilor companii care doresc birouri tot mai spectaculoase prin prisma funcţiona­lităţii, astfel încât angajaţii să vină cu drag la muncă şi să petreacă un timp cât mai îndelungat sau productiv aici. Spre exemplu, clădirile aşa-numite „verzi“, în care dezvoltatorii investesc pentru a le face eficiente din punct de vedere energetic, avansează treptat spre conceptul de clădiri „albastre“, în care accentul se pu­ne pe tehno­lo­­gizare şi pe do­tarea cu faci­li­tăţi inteligente, un fenomen care ia amploare în real-estate, potrivit consultanţilor imobiliari.  

David Canta, managing partner pentru România al brokerului imo­biliar canadian Avison Young, spunea recent că o clădire digi­ta­li­zată se poate conecta la sis­te­me de transport şi carpo­oling (folosirea unei ma­şini de către mai multe per­soane), astfel încât să pună în legătură oamenii care lucrează într-o clădire şi au itinerare similare de deplasare de acasă la serviciu.

De asemenea, o clădire digita­lizată poate „desena“, folosindu-se de aplicaţii ale tehnologiei, o hartă cu spaţiile de birouri, sălile de întâlnire şi zonele de relaxare, pentru a le indica angajaţilor unde să lucreze în funcţie de preferinţele şi obiceiurile lor.

Biroul este pentru mulţi o a doua casă. Tocmai de aceea, designerii, proprietarii de imobile, managerii şi consultanţii se întrec în idei care mai de care mai speciale. Acestea însă sunt completate de o serie de tendinţe generale.

Astfel, certificarea sustenabilă a proiec­tu­lui la un ni­vel „Excellent“ sau „Gold“ a de­ve­nit o cerinţă obligatorie pe seg­mentul de birouri.

În cazul certificării WELL, cea prin care se pune accent pe mediul de lucru al angajaţilor, implementarea standardului nu este mai costisitoare decât LEED sau BREAM - unele dintre cele mai cunoscute în domeniu -, însă impactul este unul ridicat.

În urma  chestionarelor realizate în cadrul primei certificări WELL din lume, s-a observat că: 83% din angajaţi se simţeau mult mai productivi; 87% din angajaţi au spus că noul mediu de lucru îi ajută să genereze mai mult business; că noul spaţiu a creat un efect pozitiv asupra stării lor de sănătate şi de well-being, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

Standardul WELL este la început în România. În prezent, doar două clădiri de birouri au fost înregistrate pe platforma WELL Online, în vederea certificării. Este vorba de cele două faze ale proiectului Campus (Campus 6.2 şi 6.3) dezvoltat la intersecţia dintre bulevardele Iuliu Maniu şi Vasile Milea din Capitală. Nu există însă nicio clădire certificată WELL în România în prezent.

La nivel european, situaţia stă puţin diferit, mai exact 20 de proiecte sunt certificate WELL, 15 sunt precertificate WELL, în timp ce alte 228 de proiecte au fost înregistrate în vederea certifi­cării. 

„În concluzie, cred că urmează o «cursă a înarmării» cu health and well-being la locul de muncă, mai ales în rândul companiilor mari, care îşi doresc să atragă angajaţi talentaţi în contextul unei pieţe a forţei de muncă extrem de strâmtorată, cu 2% rată şomaj în rândul angajaţilor white collar“, a subliniat Anca Mitrea.

Până în prezent s-au certificat suste­nabil, în pri­ncipal prin schemele BREEAM şi LEED, peste 300 de proiecte din România, de la centre comerciale şi clădiri de birouri la spa­ţii logistice sau fabrici.

„Dezvoltarea unui proiect imo-biliar «ver­de» nu mai reprezintă o metodă de mar­keting sau doar o modalitate de diferenţiere faţă de alte proiecte, ci un mod de redu­ce­re a cos­turilor de operare - atât pentru dez­vol­ta­tori, cât şi pentru ocupanţi - o modalitate prin care valoarea activelor imobiliare este majorată şi o modalitate prin care angajaţilor li se oferă, în mod real, un mediu de lucru mai sănătos şi prietenos“, explica recent şi Răzvan Nica, managing director al companiei de certificare Build­Green.

În concluzie, biroul a devenit sănătate (mentală, dar nu numai) curată! Glumesc! Parţial!