Istoria spune că egiptenii au fost cei care au creat prima pastă de dinţi. Se întâmpla acum şapte milenii, când periuţele de dinţi încă nu apăruseră în peisaj. Preparatele mai moderne datează însă de mult mai puţină vreme, aproximativ din anii 1800, iar primele versiuni conţineau săpun şi cretă. Anul 2020 vine cu ingrediente cel puţin la fel de inedite şi, ţinând cont de cât de mult a evoluat acest produs de-a lungul timpului, e greu de închipuit cu ce îşi vor curăţa dinţii urmaşii noştri peste alte câteva secole.
„Piaţa acestor bunuri de îngrijire personală s-a modificat foarte mult de la apariţia brandului Pellamar, însă cel mai dinamic proces a fost în ultimii zece ani. Vedem în prezent o mare diversificare a produselor de îngrijire orală, dar şi o supraspecializare a lor pentru diverse tipuri de probleme. Există acest trend de a folosi din ce în ce mai multe pulberi în pastele de dinţi, bicarbonat, cărbune“, spune Miruna Codeanu, general manager la Pellamar, o companie care realizează pastă de dinţi în propria fabrică din comuna Balta Albă, judeţul Buzău.
Acest tip de articol a intrat mai recent în portofoliul companiei, mai exact în 2010, Pellamar fiind până atunci concentrat pe producţia de dermatocosmetice cu extract de nămol terapeutic.
Businessul a pornit după ce în anii ’50 medicul Ştefan Ionescu-Călineşti, director medical al staţiunii Amara din judeţul Ialomiţa, a constatat că ar putea extrage din nămol anumite elemente benefice sănătăţii. „Dacă doctorul Ionescu-Călineşti căutase o metodă de a face ca nămolul să fie mai simplu de prelucrat şi a obţinut o pudră albă, tocmai pentru a nu avea un preparat colorat, astăzi vedem că se formează un trend pentru produse colorate în domeniul îngrijirii orale“, mai spune Miruna Codeanu.
Aşa se face că, dacă acum 40 de ani nimeni nu ar fi conceput să se spele pe dinţi cu o soluţie gri sau neagră, astăzi pasta de dinţi cu cărbune aproape că nici nu mai e o inovaţie.
„Să spunem că doctorul Ionescu-Călineşti nu ar fi descoperit extractul de nămol şi ar fi continuat să lucreze cu nămol. Probabil preparatul rezultat, de o culoare specifică, n-ar fi avut succes. Astăzi însă, cred că publicul ar fi mai receptiv la un astfel de produs, fiind mai conştient de beneficii. Nu vom formula un astfel de articol în acest moment, însă continuăm să cercetăm mediul înconjurător pentru substanţe pe care să le putem folosi.“ Gama de astfel de produse Pellamar nu este totuşi nicidecum „plictisitoare“, pentru că sub acest brand există, de pildă, pe lângă clasica variantă mentolată, şi pasta de dinţi cu anason, pe care Pellamar o realizează de circa un deceniu. În compoziţie intră şi extractul de nămol terapeutic, care are efect antiinflamator, regenerator şi antiseptic.
„Noi nu tratăm probleme punctuale, ci punem accent pe beneficiile ingredientelor pe care le utilizăm în formula pastei de dinţi. De exemplu, pe lângă extractul de nămol sapropelic, bogat în săruri minerale, adăugăm extractul de muşeţel, şi el cu efect antiseptic, sau extractul de echinaceea şi ne putem adresa şi persoanelor care caută demineralizarea, prevenim sensibilizarea sau sângerarea gingivală şi înlăturăm tartrul dentar“, mai spune Miruna Codeanu.
Când vine vorba despre astfel de produse, primul gând merge instantaneu către prospeţime, pentru că ştim cu toţii că o respiraţie fresh parcă îţi schimbă şi starea de spirit. Mai nou însă, se caută şi componenta ecologică din aceste reţete, astfel că atractivitatea e cu atât mai mare cu cât pe ambalaj sunt înşiruite mai multe menţiuni de tipul „fără fluor, fără parabeni, fără SLS (Sodium Lauryl Sulfate, un ingredient chimic folosit frecvent în cosmetice şi paste de dinţi)“.
Sunt câştigătoare însă acele produse care conţin tincturi, uleiuri esenţiale şi ingrediente naturale, toate prelucrate la rece, pentru a asigura păstrarea eficienţei ingredientelor.
„Aproape toţi oamenii consideră că principalul beneficiu al unei paste de dinţi este sănătatea bucală. Abia apoi urmează albul dinţilor, mirosul, prospeţimea şi, nu în cele din urmă, prevenţia“, spune Marius Tudor, sales director la Vivanatura, un producător fondat de Leonard Răduţ, a cărui fabrică se află în Bucureşti.
Vivanatura are în portofoliu, sub brandul GennaDent, opt tipuri de pastă de dinţi, destinate celor mari, dar şi celor mici, în variantele Junior, cu arome de portocale şi de căpşune. Printre ele se numără şi GennaDent Argentum, un preparat care are în componenţă argint, extracte de plante şi uleiuri vegetale. De ce argint? Pentru că acţionează împotriva plăcii bacteriene dentare şi a microorganismelor din cavitatea bucală.
Extracte din plante se găsesc şi în GennaDent Homeopatic, un produs care conţine argilă, propolis, aloe, salvie, roiniţă, cimbrişor şi altele. Un buchet de arome şi beneficii numai bun de pus pe periuţă.
„Pentru a beneficia şi mai mult de calităţile acestui preparat, este recomandat să se menţină în cavitatea bucală, după periaj, aproximativ trei-cinci minute“, se arată pe site-ul producătorului. Pentru că nu are fluor - o substanţă chimică ce vine cu un anumit grad de toxicitate -, ea poate fi folosită de cei care se tem să nu înghită pasta de dinţi în timpul periajului.
„Vorbim, în primul rând, de sănătate. Noi ne diferenţiem prin faptul că avem ca bază argila activă, dar şi pentru că procesăm ingredientele la rece, ceea ce duce la păstrarea principiilor active“, mai spune Marius Tudor.
Brandul GennaDent este pus şi pe o pastă de dinţi cu neem şi turmeric, India Fresh. Provenite din India, cele două plante au efect asupra bacteriilor care se fac vinovate de apariţia cariilor şi a inflamaţiilor gingivale. În plus, fac ca mirosul neplăcut să dispară. Este însă şi una dintre cele mai scumpe articole din această gamă din portofoliul Vivanatura, ajungând să coste 33 de lei pe raft.
Piaţa bunurilor cosmetice, incluzând produsele de igienă orală, este însă dominată de branduri internaţionale, iar unele dintre ele sunt prezente local prin intermediul retailerului dm drogerie markt. În acest moment, dm are în portofoliu 39 de mărci de pastă de dinţi separate în cinci categorii: profesională, pentru albire, naturală certificată, generală şi homeopată. Cea mai scumpă costă 85 de lei şi este un produs sub brandul Be You, o subgamă a mărcii elveţiene Curaprox.
„Trendul actual este de folosire a ingredientelor naturale, la care clienţii sunt foarte atenţi. Printre cele mai căutate paste sunt cele care conţin cărbune activ, cunoscut pentru proprietăţile sale de albire, precum şi cele care au în compoziţie uleiuri esenţiale. Cele cu cărbune activ sunt recunoscute după culoarea gri/ neagră, total atipică produselor clasice din acest segment“, spune Delia Durnea, manager sortiment în cadrul dm drogerie markt.
Mai mult decât informarea pe Internet sau direct la faţa locului, citind ingredientele pe cutie, oamenii încep să ia în considerare recomandările medicilor stomatologi, adaugă ea. Sfaturile lor îi îndrumă pe pacienţi către alegerea unor paste de dinţi care să le trateze diverse afecţiuni specifice fiecăruia.
Deşi oferta de arome este din ce în ce mai bogată - de la turmeric la anason sau neem şi multe altele - preferate rămân mirosul şi gustul de mentol, care vine la pachet cu senzaţia de prospeţime şi răcoare. Şi totuşi, producătorii nu încetează să introducă noi varietăţi.
„Există câteva exemple inedite create de Lebon (un brand franţuzesc de pastă de dinţi - n. red.). Spre exemplu, Le White conţine ceai verde, mentă şi papaya. Iar papaya este ingredientul activ care ajută, în timp, prin acizii acestui fruct, la curăţarea profundă şi la albirea dinţilor. De asemenea, Tropical Crush, sub acelaşi brand, conţine ananas şi rooibos, Fearless Freedom are coacăze negre şi mentă, Rhythm is Love ne răsfaţă simţurile cu ylang-ylang şi yuzu (o specie de lămâi din Japonia - n. red.), iar Sweet Extravagance e cu floare de portocal şi trandafir. O simfonie a aromelor aşadar, toate din ingrediente organice“, spune Alexandra Moraru, consilier în cadrul buticului de parfumuri de nişă Madison -Absolute Beauty, de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.
Brandul Lebon îşi are rădăcinile în ideile comune ale unui istoric de artă şi fotograf şi ale unui farmacist cu certificări în dermatologie şi cosmetică. Perechea formată astfel din Stephanie şi Richard Palacci a creat în 2015 acest brand de îngrijire orală din gama de lux, a cărui producţie are loc în Franţa.
„Toate pastele de dinţi Lebon au o aromă proaspătă şi intensă, cu ingrediente 100% organice, fără parfum sau coloranţi artificiali, fără parabeni, fără triclosan, fără fluor, fără zaharină.“
„Fără“ pare să fie cea mai bună reclamă în cazul pastelor de dinţi, dar nici „cu“ nu se lasă mai prejos. De pildă, unele articole de igienă orală de la Aesop, un brand australian de lux din segmentul cosmeticelor, conţin extract din rădăcină de wasabi din Japonia, mentă, arbore de ceai şi cuişoare. Santa Maria Novella, o altă marcă premium, realizată în una dintre cele mai vechi farmacii din lume, foloseşte în pastele sale de dinţi rădăcina de iris, floare-emblemă pentru oraşul Florenţa, unde are loc producţia. Toate se găsesc în magazinul Madison din Capitală.
„Pentru mass-market poate părea ceva nou, modern să avem pastă de dinţi cu scorţişoară, cuişoare, licorice sau extract din scoarţă de pin. Însă o parte din aceste ingrediente erau folosite încă de pe vremea Egiptului antic pentru igienizarea cavităţii bucale. Evident că tehnicile au evoluat şi produsele de îngrijire pentru dinţi sunt acum în varietăţi infinite. E ca o mâncare făcută din ingrediente de calitate, ca un parfum de nişă: gustul şi mirosul sunt date de ingredientele-sursă“, explică Alexandra Moraru.
La Madison, cel mai scump articol din această gamă costă 120 de lei, la o cantitate de 75 de mililitri. Aroma te face să te uiţi însă pe etichetă. Mai ales că la astfel de produse premium nici ambalajul nu se lasă mai prejos.
„Lebon are cele mai vesele ambalaje, totodată cool, orientate către design, vesel colorate.“
Brandurile din magazinele dm drogerie markt, pe de altă parte, vin mai degrabă cu ambalaje bio, reciclabile sau din materiale reciclate, înscriindu-se, şi prin formă, nu doar prin conţinut, în trendul sustenabilităţii şi al ecologismului.
„Nivelul de inovaţie actual ajunge uneori la dimensiunea găurii prin care curge pasta de dinţi sau un sistem de autodozare pentru apa de gură, pe care îl folosim şi noi. Mai există o oarecare migraţie de la culorile clasice ale ambalajului acestui produs uneori chiar către culori pastelate, atipice până acum“, spune Miruna Codeanu de la Pellamar.
Ca în multe alte domenii, „sky is the limit“ (cerul este limita - trad.) atunci când vine vorba de inovaţie şi pe piaţa pastei de dinţi. Ce contează însă cu atât mai mult în acest sector este ca inovaţia să ducă la sănătate. Şi dacă rezultatul cuprinde şi o dantură albă ca zăpada, nu ne mai rămâne decât să zâmbim. Cu toţi dinţii.
