După anii pandemici şi pe fondul statisticilor alarmante cu privire la incidenţa bolilor cronice, medicina preventivă a intrat tot mai mult în atenţia populaţiei, în mare parte şi datorită resurselor oferite de mediul privat, cum sunt, de exemplu, abonamentele medicale.
Potrivit OMS, prevenţia poate fi primară, cu referire la acţiunile destinate evitării manifestării unei boli (incluzând aici acţiuni cu privire la îmbunătăţirea sănătăţii prin schimbarea impactului factorilor sociali şi economici asupra sănătăţii), şi secundară, prin monitorizare şi detectarea precoce a unei boli, cu scopul de a creşte şansele de vindecare. În primul caz vorbim de furnizarea de informaţii privind riscurile comportamentale şi medicale pentru sănătate, de oferirea consultanţei la nivel personal şi comunitar, de educaţie – cum e cea legată de igiena orală, şi servicii clinice preventive, cum ar fi imunizarea şi vaccinarea copiilor, adulţilor şi vârstnicilor. În ceea ce priveşte prevenţia secundară, aceasta include, printre altele, programe de screening pentru depistarea timpurie a bolilor sau pentru prevenirea malformaţiilor congenitale şi terapiile medicamentoase preventive cu eficacitate dovedită atunci când sunt administrate într-un stadiu incipient al bolii.
Dincolo de impactul benefic major pe care îl are asupra sănătăţii unei ţări, prevenţia îmbunătăţeşte şi sănătatea financiară a statelor care investesc în această direcţie. Creşterea incidenţei afecţiunilor cronice, cum ar fi diabetul şi bolile cardiovasculare, are un impact direct asupra creşterii costurilor îngrijirilor medicale, potrivit Investopedia. Doar în SUA, de pildă, 90% din bugetul anual de 4,5 trilioane de dolari al ţării e cheltuit pentru boli cronice şi sănătate mintală, conform datelor Centrului pentru prevenirea şi controlul bolilor. La nivel global, se estimează că, până în 2030, costul bolilor cronice va atinge pragul de 47.000 de miliarde de dolari, potrivit National Library of Medicine.
În Uniunea Europeană, bolile sistemului circulator rămân principala cauză a mortalităţii, responsabile de 1,7 milioane de decese, arată un raport al Comisiei Europene şi OECD din acest an. După Bulgaria, România ocupă al doilea loc în clasamentul UE ca rată a incidenţei acestor afecţiuni.
Toate aceste costuri, dar mai ales un procent uriaş de circa 70% dintre decesele premature la nivel mondial, cauzate de boli cronice preventibile, potrivit OMS, pot fi reduse cu ajutorul prevenţiei.
Abonamentele medicale – un serviciu la îndemână, prin care pacienţii au acces facil la consultaţii regulate şi servicii de sănătate preventivă, reprezintă astfel un instrument important în promovarea medicinei preventive şi în reducerea incidenţei bolilor cronice şi a costurilor implicite.
Firma de consultanţă For Insights Consultancy scrie că piaţa de abonamente medicale digitale se preconizează că va creşte, de la valoarea de 143 de miliarde de dolari în 2023, la peste 343 de miliarde de dolari până în 2030, cu o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 12,4%.
Urmând exemplul unor state ca Suedia şi Olanda, unde costurile pentru tratamente pe termen lung au scăzut semnificativ ca urmare a integrării prevenţiei în sistemele de sănătate private şi publice deopotrivă, şi în România interesul pentru prevenţie şi servicii de profil, cum sunt abonamentele medicale, e în creştere. Un catalizator al acestei evoluţii e reprezentat de jucători din mediul privat cum e MedLife, cel mai mare furnizor de servicii medicale private de pe piaţa locală.
Impact polivalent în sănătatea României
În paralel cu alte investiţii de impact, compania continuă să îşi consolideze poziţia pe piaţa abonamentelor medicale – unul dintre pilonii pe care îşi construieşte strategia de creştere, astfel încât să poată avea un impact polivalent asupra industriei medicale locale. La nivelul anului trecut, abonaţii din zona B2B, care beneficiază de acest beneficiu din partea companiilor, dar şi pacienţii persoane fizice, au efectuat în laboratoarele grupului aproape 3,5 milioane de analize. Tot în 2023 au fost efectuate prin intermediul abonamentelor medicale circa 700.000 de consultaţii, peste 50.000 de servicii de imagistică şi de aproximativ 600.000 de vizite. Printre factorii care au contribuit la această consolidare se numără acoperirea naţională vastă, alături de serviciile digitalizate şi costurile accesibile. De pildă, pe zona corporate companiile îşi pot menţine echipele sănătoase, îmbunătăţind totodată productivitatea şi retenţia salariaţilor cu o investiţie medie de 100 de lei pe lună. Angajaţii au astfel la îndemână un instrument multifuncţional, care le facilitează accesul la specialişti din diverse arii, de la ORL şi oftalmologie, la cardiologie, endocrinologie, psihologie, nutriţie şi alergologie.
“În 2024, am avut o creştere robustă în zona de servicii medicale, semn că românii au început să pună mai mult preţ pe zona de prevenţie şi pe sănătate în general. Mai mult, au început să investească tot mai mult şi în zonele de wellness, nutriţie şi mindfulness, toate coroborate ducând la un stil de viaţă mai sănătos. Deci nu mai vorbim despre abonamentul de sănătate, ci despre abonamentul de sănătate şi wellness – acest pachet integrat de servicii care te ajută mai degrabă să previi boli şi să întreţii o stare bună de sănătate, nu neapărat să tratezi sau să intervii când boala este deja într-o etapă avansată”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife.
În plus, pentru că prevenţia are mai multe valenţe, abonamentele MedLife se extind şi pe zona de wellness, sport – prin accesul la reţeaua de săli Sweat şi psihoterapie – prin clinica BetterMe, oferind astfel un spectru complet de servicii cu rolul de a îmbunătăţi rata de prevenţie a afecţiunilor de diverse tipuri în rândul românilor. Se răspunde astfel la un interes crescut pe aceste direcţii, cum e cea pentru exerciţii fizice, unde o analiză a Centrului de Informare, Prevenire Risc şi Analiză (CIPRA), realizată împreună cu Reveal Marketing Research, arată că, faţă de anul 2023, când numai 28% dintre respondenţi au declarat că practică sport de mai multe ori pe săptămână sau că fac mişcare, în acest an un procent de 36% au dat acest răspuns.
Abonamentele MedLife depăşesc astfel limitele unui simplu canal folosit de beneficiari pentru a efectua consultaţii de rutină, prin faptul că pun la dispoziţia acestora o întreagă gamă de servicii care răspund nevoilor complexe ale fiecărui abonat.
