♦ Strategia ING s-a transformat radical: hub-urile au devenit „nucleul tehnologiei şi operaţiunilor”, preluând proiecte complexe în oraşe în care există specialişti talentaţi în IT. ♦ Cu o echipă de peste 2.300 de experţi şi operaţiuni de aproape 170 de milioane de euro în 2024, ING Hubs România a devenit un pilon strategic în reţeaua globală a grupului olandez, de unde sunt coordonate 6 centre de competenţe la nivel internaţional. ♦ Viziunea grupului este de a crea o bancă „frictionless” în care operaţiunile să aibă loc cât mai simplu, rapid şi transparent, eliminând barierele, întârzierile şi paşii inutili. Echipele din Bucureşti sunt cele care dezvoltă platforme globale de plăţi şi soluţii avansate de inteligenţă artificială pentru a atinge acest obiectiv.
Povestea unei transformări globale
Povestea hub-urilor tech ING a debutat la începutul anilor 2000, în Polonia, cu un model de business simplu: un centru IT menit să acceseze talente în locaţii mai viabile din punct de vedere economic. Două decenii mai târziu, viziunea s-a transformat într-o reţea globală de şase hub-uri tech strategice, în timp ce rolul lor a fost complet redefinit. Hub-urile nu mai sunt simple centre de servicii, ci motorul principal al transformării digitale a gigantului bancar olandez, furnizând aproximativ 1.000 de servicii către 40 de locaţii ING din întreaga lume.
„Am început ca bancă foarte similar cu toţi ceilalţi din industrie. Dacă accelerăm filmul evoluţiei până în prezent , putem spune că am diversificat masiv serviciile, nu doar în tehnologie, ci şi în operaţiuni, în plăţi, în servicii pentru <<daily banking>>, aşa cum îl numim, adică servicii bancare de bază în zona de wholesale”, a explicat într-un interviu pentru ZF Marnix van Stiphout, COO al ING Group.
Marnix van Stiphout, COO al ING Group: „ Suntem o instituţie unde oamenii ni se pot alătura în Bucureşti şi să lucreze la nivel global în inima băncii (...) Aici se construieşte cea mai bună bancă din Europa.”
Această evoluţie a dus la o schimbare de paradigmă: mutarea competenţelor şi a responsabilităţii dinspre centrele tradiţionale de IT spre noua reţea de hub-uri tech.
„Aceste locaţii au devenit cu adevărat nucleul tehnologiei şi operaţiunilor pentru bancă. În ultimii 20 de ani am mutat o bună parte a capabilităţilor noastre tehnologice şi operaţionale în Bucureşti, Istanbul, Manila, Bratislava, Katowice şi Varşovia. Sunt oraşe în care există mulţi specialişti talentaţi. Iar recent, din ce în ce mai mult partea de analiză de date (analytics) este gestionată în Istanbul, iar serviciile noastre de infrastructură şi serviciile de cybersecurity vor fi operate din Madrid”, a completat el.
Reţeaua este diversificată, fiecare hub având specializări clare: cel mai mare, din Filipine (peste 6.000 de angajaţi), acoperă o gamă largă de servicii - de la dezvoltare software la prevenirea criminalităţii financiare, finance şi operaţiuni de retail & wholesale, în timp ce hub-ul din Polonia (cu peste 3.000 de angajaţi) se concentrează pe dezvoltare software, infrastructură, automatizare şi prevenirea fraudei şi a criminalităţii financiare. În hub-ul din Slovacia (peste 1.500 de angajaţi) se gestionează operaţiuni de wholesale, iar hub-ul din Turcia (200 de angajaţi), înfiinţat anul trecut, este specializat pe dezvoltare software şi analiză de date. Iar cel mai nou centru, deschis recent în Spania, se axează pe infrastructură şi dezvoltare de aplicaţii, fiind singurul din reţeaua de hub-uri tech ING care se află în zona euro.
În acest ecosistem complex, hub-ul din Bucureşti şi-a croit un rol esenţial în tehnologie, axându-se în principal pe dezvoltarea de software, managementul şi analiza datelor, precum şi pe managementul riscului.
Hub-ul din România, un centru strategic cu peste 2.300 de experţi în creştere constantă
În cei zece ani de existenţă, ING Hubs România a evoluat de la un „mic centru de dezvoltare software” la un hub strategic şi un element-cheie al reţelei globale.
Hub-ul a ajuns în prezent la o echipă de peste 2.300 de angajaţi, iar cifra de afaceri s-a situat la 167 milioane de euro în 2024, în creştere cu 19% faţă de anul anterior.
“Avem capabilităţi foarte puternice aici, capabilităţi de bază în tehnologie pe zona de wholesale şi retail, dar şi pe zona de risc şi de date. În toate aceste domenii care au evoluat, am înregistrat practic o creştere anul trecut, în contextul proiectelor pe care le dezvoltăm. Activitatea noastră în direcţia de date şi strategia aferentă, eforturile din sfera analizei de date, contribuţiile în tehnologia dedicată segmentului wholesale, arhitectura de pricing pentru pieţele financiare, precum şi implicarea în zona de plăţi - toate aceste proiecte au avut un rol esenţial în consolidarea celor trei capabilităţi principale ale Hubs România: tehnologie pentru wholesale şi retail, date şi analiză de date, precum şi zona de risc”, a precizat Dennis Rijksen, noul Head of ING Hubs România. El a preluat mandatul în ianuarie anul acesta de la Marian Ion, care a condus compania timp de nouă ani, perioadă în care hub-ul a ajuns de la 100 de angajaţi la peste 2.000 de profesionişti. Anterior, Rijksen a avut o carieră diversă în cadrul ING, de la data management la wholesale banking, apoi roluri de leadership în Manila şi Amsterdam.
Dennis Rijksen, Head of ING Hubs România: „Îmi imaginez mai multe responsabilităţi oferite hub-ului din România, noi preluând conducerea globală asupra anumitor capabilităţi şi responsabilităţi. Acolo aş vrea să ajungem cu adevărat.”
Importanţa strategică a hub-ului ING din Bucureşti este confirmată şi de amploarea activităţilor. De la Bucureşti se livrează 130 de servicii către 24 de ţări, ceea ce îl face nu doar un centru operaţional esenţial, ci şi punctul de coordonare pentru mai multe hub-uri internaţionale de capabilităţi: analytics, data delivery, data management şi payments.
„Am ales să facem anumite lucruri în hub-ul din Bucureşti faţă de alte locaţii din mai multe motive. ING este o bancă bine-cunoscută în această ţară şi există IT de calitate aici, şi, de asemenea, un anumit volum de studenţi care intră pe piaţa muncii după absolvirea universităţilor tehnice, ceea ce ne oferă oportunitatea de a angaja oameni la scară largă”, a detaliat Marnix van Stiphout.
Viziunea pe termen lung: „Frictionless Banking” şi simplitate absolută
Dezvoltarea hub-urilor de tehnologie reprezintă pentru ING un mijloc pentru a atinge un obiectiv strategic major. Întrebat care este „următorul lucru măreţ” în industria bancară, Marnix van Stiphout a indicat o direcţie clară: simplitatea absolută pentru client.
„Cel mai important lucru este să ne asigurăm că tot ceea ce facem este uşor de utilizat şi fără fricţiuni (frictionless). De aceea unele neo-bănci sunt exemple atât de bune: dacă eşti capabil să faci toate aceste lucruri uşoare şi rapide, şi faci asta pe toată linia, atunci vei câştiga. Este foarte simplu”, a afirmat COO-ul ING Group.
Deşi ING este una dintre băncile de retail cu cea mai rapidă creştere din Europa, el recunoaşte că „nu o face la fel de repede ca unii jucători noi din piaţă”, aşa că se aşteaptă la o accelerare a ritmului de creştere.
Toate proiectele de anvergură din hub-uri - de la platformele unificate de date şi plăţi la dezvoltarea de soluţii AI - sunt piese esenţiale în construcţia acestei bănci „fără fricţiuni”.
Soluţii bazate pe AI, de la KYC la chatbot-uri, dezvoltate în hub-uri
Marnix van Stiphout a spulberat mitul conform căruia inovaţia se întâmplă doar la sediile centrale, confirmând rolul esenţial al hub-urilor în dezvoltarea AI. „Când ne uităm la ING şi vorbim de cum am trecut de la machine learning la GenAI, iar acum la soluţii de AI agentic, atunci toată acea muncă, literalmente toată, se întâmplă în locaţiile despre care tocmai am vorbit, plus Amsterdam”, a precizat el.
Printre exemplele concrete se numără utilizarea tehnologiei de machine learning pentru decizii de creditare şi pricing, dar şi a inteligenţei artificiale generative (GenAI) pentru procesele de verificare a clienţilor (KYC – Know Your Customer) sau pentru marketing. Cel mai relevant exemplu pentru piaţa locală este dezvoltarea chatbot-ului GenAI pentru centrele de contact.
„Am lansat anul trecut primul chatbot GenAI. Avem asta în aproape toate pieţele noastre de retail, inclusiv în România. Iar asta se construieşte tot aici, în Bucureşti, dar şi în celelalte locaţii (din Polonia şi Turcia – n. red.)”, a menţionat van Stiphout.
ING lucrează deja la următoarea generaţie de tehnologie, dezvoltând soluţii de „AI agentic” pentru business-ul de credite ipotecare, un proiect pilot ce va fi lansat în Olanda. Toată această inovaţie se bazează pe fundaţia solidă construită tot în hub-uri. „ AI-ul nu are valoare în absenţa unor date curate şi uşor disponibile. De aceea soluţiile dezvoltate din Bucureşti sunt importante pentru noi”, a subliniat el.
Angajat în Bucureşti, cu impact în toată lumea
Poate cea mai profundă transformare a centrelor tech ING este cea a modului de lucru şi a faptului că talentele locale lucrează la proiecte folosite de bancă la nivel internaţional. Modelul ING, a subliniat van Stiphout, este fundamental diferit de cel al competitorilor.
„Acolo unde majoritatea băncilor, dacă nu aproape toate băncile, angajează oameni pentru piaţa germană în Germania şi piaţa spaniolă în Spania şi piaţa românească în România, noi avem un model foarte diferit. Suntem o instituţie unde oamenii ni se pot alătura în Bucureşti şi să lucreze la nivel global în inima băncii”, a explicat el.
Această viziune este completată de ambiţia locală de a duce rolul hub-ului la următorul nivel. „Îmi imaginez mai multe responsabilităţi distribuite în Hubs România, noi preluând conducerea globală asupra anumitor capabilităţi şi responsabilităţi. Acolo aş vrea să ajungem cu adevărat”, a punctat Dennis Rijksen.
Ţinând cont de aceste aspecte, hub-urile de tehnologie ING nu mai sunt doar simple anexe operaţionale, ci reprezintă centre unde se iau decizii cu impact global şi unde se construieşte viitorul băncii.
„Aceasta nu este doar o locaţie de servicii partajate. Este mult mai mult decât atât. Aşa am început cu ani şi ani în urmă. Mesajul nostru către toţi colegii noştri: voi veţi construi fundaţia celei mai bune banci din Europa”, a conchis Marnix van Stiphout.
