Un drum de 1.400 de kilometri care uneşte ţara de la Putna, judeţul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, a reuşit să devină un ambasador al României, care nu doar le arată străinilor ce au aceste meleaguri de oferit, dar le arată şi localnicilor care le sunt valorile. Alin Uşeriu, fondatorul Asociaţiei Tăşuleasa, cea care a iniţiat proiectul Via Transilvanica, este de părere că cele două valori cele mai importante ale României sunt universul rural şi patrimoniul natural. Doar cui vrea să descopere cu adevărat ţara şi valorile sale, acestea i se vor dezvălui în profunzimea lor.
În vremuri în care tot mai multe lucruri par să dezbine, au mai rămas în continuare câteva care unesc şi aduc împreună nu doar oameni, dar şi idei, dorinţe şi, în primul rând, natura şi comunităţile. Un astfel de exemplu este chiar un drum, un drum care străbate România de la un capăt la altul şi care uneşte. Asta se vrea a fi Via Transilvanica, mai mult decât un simplu „obiectiv turistic“.
Traseul numără astăzi 1.400 de kilometri ce se întind de la Putna, judeţul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, şi urmează chiar a fi extins şi către alte zone din ţară, astfel încât vestul cu estul şi nordul cu sudul să se întâlnească în acelaşi punct.
În prezent, cei 1.400 de kilometri sunt împărţiţi în şapte zone, anume Bucovina, Ţinutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica şi Terra Romana.
Via Transilvanica este un proiect iniţiat de Asociaţia Tăşuleasa, a celor doi fraţi Uşeriu, Alin şi Tibi, care din drag de ţară au vrut să le dăruiască şansa şi altor oameni să vadă frumuseţile pe care ei le-au descoperit străbătând România la pas.
„Dacă vrei să cunoşti ţara, atunci ia-o la pas, încearcă să înţelegi satul, identifică-te cu el. Aici este, cred, ceea ce eu nici nu am bănuit, anume identitatea“, afirmă Alin Uşeriu.
El e de părere că România, cu Via Transilvanica, a trecut la o nouă etapă. Nu mai este ţara în care trebuie să punem accent pe câte necazuri avem, ci este ţara pe care trebuie să punem accent pe cât de frumoasă este.
„Şi atunci poţi să o iubeşti. Dacă o iei la pas, o cunoşti şi începi să o iubeşti, abia atunci începe şi ea să se dezvăluie. România ne-a răsplătit. Noi habar nu avem cât de frumoasă este sau ce înseamnă să ai o comunitate. Cărarea asta, simbolic vorbind, este o cărare pe care noi nu ne mai pierdem.“
Însă niciun astfel de proiect nu apare de nicăieri, ci necesită foarte multă muncă. Traseul a fost deschis în 2022, iar asta după patru ani de lucru intens, ani în care odihna a fost mai degrabă un lux în rândul celor care au contribuit.
Pe lângă muncă, a fost nevoie şi de bani. Construcţia efectivă a drumului a costat 1,7 milioane de euro - pentru toţi cei 1.400 de kilometri, cu tot cu cele 400 de tone de andezit sculptate. La fiecare kilometru, se găseşte o bornă din andezit, sculptată individual. Aceste borne formează, probabil, una dintre cele mai lungi galerii de artă din lume, ele însoţind călătorii pe tot parcursul drumeţiei.
Pe lângă investiţia iniţială, Via Transilvanica are nevoie de cel puţin 1 milion de euro anual pentru întreţinerea traseului.
O bună parte din banii necesari investiţiei iniţiale, dar şi cei pentru întreţinerile ulterioare, au venit de la companiile private din România, iar o altă parte de la persoanele fizice care au crezut şi cred în continuare în acest proiect.
Mai mult, în iniţiativă au fost implicaţi peste 10.000 de voluntari, care au contribuit la realizarea celor 1.400 de kilometri. Străbătând sate, cătune, oraşe, situri din patrimoniul mondial UNESCO - în număr total, 400 de comunităţi, Via Transilvanica dezvăluie România aşa cum este ea, aşa cum îi place lui Alin Uşeriu să zică.
Asociaţia Tăşuleasa se ocupă de mai bine de 20 de ani de organizarea unor proiecte de mediu, de educaţie, sociale, culturale şi chiar sportive. Ce a făcut Via Transilvanica a fost să aducă împreună principalele valori ale organizaţiei, anume voluntariatul, grija faţă de natură şi comunitatea, de altfel un cuvânt des folosit de Alin Uşeriu când vorbeşte despre această iniţiativă.
Mai departe, ceea ce a reuşit acest proiect a fost să „dea de ştire“ şi străinilor despre România, despre ce are de arătat această ţară în cele mai profunde moduri. Traseul turistic a fost inclus şi în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume, un clasament realizat de celebra revistă TIME, dar a câştigat şi premiul publicului la European Heritage Awards, fiind votat de 27.000 de oameni de pe tot globul.
Mai mult, Via Transilvanica a ajuns şi în Times Square, acolo unde a fost promovată pe una dintre clădirile celebrei pieţe din New York. Cu astfel de apariţii, iniţiativa s-a impus discret, dar cu forţă, şi a reuşit să devină un ambasador nu doar al turismului local, dar şi al ţării în general.
„Un ambasador veritabil este cel care ne arată şi nouă, românilor, ce e cu ţara asta, de ce trebuie să o iubim şi care sunt valorile ei. Păi valorile ei reale sunt universul rural şi patrimoniul natural, altele sunt valori colaterale.“
Este o identitate naţională, care nu pleacă din patriotism, nu pleacă din naţionalism, pleacă din realitatea noastră, mărturiseşte Alin Uşeriu.
„Avem nevoie de o cale pe care să nu ne pierdem, asta e Via Transilvanica. Şi e un pic mai complexă decât mi-a trecut mie vreodată prin cap.“
Via Transilvanica are puterea de a creşte comunităţile locale. După deschiderea traseului şi apariţia primilor turişti, au fost inaugurate şi câteva unităţi de cazare de mici dimensiuni, alături de o serie de restaurante.
Pe lângă cazare şi masă, de-a lungul traseului, localnicii au început să vândă turiştilor şi diferite bunuri, de la dulceţuri până la şosete şi pulovere tricotate în casă. Unele comunităţi nici nu se gândeau, înainte de deschiderea traseului, că ar fi putut face o activitate din turism într-un cătun, poate, uitat de lume. Dar Via Transilvanica le-a dovedit că se poate. Fiecare pensiune, restaurant sau alte facilităţi de acest tip se regăsesc în ghidul călătorului.
Ceea ce reuşeşte să facă acest proiect nu este doar o descoperire a ţării, a valorilor care definesc acest spaţiu în care se află România, ci şi o redescoperire a sineului, în rândul celor care au curajul să se avânte într-o aventură de 60 de zile, aceasta fiind durata estimativă pentru parcurgerea întregului traseu.
În tot acest timp, semnalul la telefon nu e mereu cel mai bun, iar efortul de a te trezi în fiecare dimineaţă pentru a parcurge câţiva noi kilometri necesită forţă psihică, dar şi fizică. Pentru a trece de cele 60 de zile, ai nevoie, în primul rând, de putere şi ambiţie. Chiar şi aşa, mulţi au fost cei care în 2024 au luat România la pas pe Via Transilvanica, traseu care a găzduit peste 30.000 de călători. Nu toţi au făcut-o pentru a termina întreg parcursul, ci pentru a se bucura de el pentru o anumită distanţă.
Despre ambiţie este vorba şi în planurile Asociaţiei Tăşuleasa, care deja a început extinderea drumului şi către alte zone ale ţării. Un nou tronson, numit Terra Borza Teutonica, va fi inaugurat la Viscri şi va presupune adăugarea a încă 170 de kilometri în judeţul Braşov.
Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. Mai exact, poteca Terra Borza Teutonica va lega localităţile Buneşti, Jibert, Şoarş, Ticuşu, Mândra, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Poiana Mărului, Zărneşti, Moieciu, Bran, Râşnov, Braşov.
Drumul, aşa cum a fost promisiunea sa încă de la început, continuă să unească, turiştii, localnicii, natura, comunităţile, arhitectura, istoria şi cultura.
Doar cui vrea, România i se dezvăluie.
