A devenit un simbol al patiseriei franţuzeşti şi, deşi pare un desert mai greu de realizat decât mai toate celelalte – datorită straturilor pe care trebuie să le împătureşti perfect –, a fost adoptat rapid şi acum poate fi savurat pe toate continentele. Croissantul, căci despre el este vorba, nu s-a mulţumit însă cu acest statut de deliciu universal, aşa că astăzi se află în fruntea unei adevărate revoluţii. Astfel, produsul de patiserie bogat în unt a devenit chiar mai faimos prin intermediul reţelelor de socializare, dar nu oricum, ci în dimensiuni gigantice, sub diferite forme, într-o multitudine de arome, dar şi mai inedit, vegan sau fără gluten. „O crimă“, ar spune unii, însă un adevărat deliciu – consideră cei care îşi doresc să încerce produse noi.
„Croissantul uriaş a fost foarte bine primit de public pentru că el poate fi împărţit între trei-patru persoane, nefiind un croissant obişnuit. Plus că majoritatea oaspeţilor au fost interesaţi să îl surprindă într-un video pe care să îl share-uiască în social media“, povesteşte Dan Posea, fondator al Teto, o cafenea din Bucureşti care îmbină partea de cafea de specialitate cu zona de mic dejun şi brunch. El adaugă că în cazul Teto croissantul este al doilea cel mai apreciat desert, după banana bread, care este făcută „in house“.
Pentru croissante, Teto colaborează cu un producător, însă în cafenea se găseşte acest produs de patiserie în doar două variante - clasic şi gigantic.
Acesta din urmă este un desert în vogă inclusiv pe reţele sociale, în frunte cu Tik Tok, trendul debutând la Paris la începutul anului trecut. Revista Cosmopolitan notează că interesul a ajuns atât de mare, încât croissantul gigantic este acum produs nu doar pe terenul propriu, adică în Franţa, ci în toată lumea. Ba mai mult, o cafenea din Dubai a servit un croissant cu adevărat gigantic, de 1,5 metri, mai mare decât cel de la Teto, dar nu oricum, ci alături de un cappuccino de patru litri.
Dincolo de cât de instagramabile sunt astfel de produse, dincolo de cât de multă popularitate pot aduce, se pune problema risipei alimentare, care este favorizată de aceste tendinţe viralizate pe reţelele de socializare.
În România însă, amploarea trendului nu este atât de mare şi nici nu se pune problema unor croissante de dimensiuni atât de generoase. Local, varianta „gigant“ se poate consuma uşor la masă, alături de câţiva prieteni.
În ceea ce priveşte croissantul - în general, indiferent de formă ori dimensiune -, acest tip de produs de patiserie aproape că nu lipseşte din cafenelele din Capitală. Iar dincolo de varianta clasică, majoritatea cofetarilor îşi pun imaginaţia la lucru şi creează adevărate opere de artă, apreciate atât de privire, cât şi de papilele gustative.
De exemplu, în cafeneaua Cafelier Atelier din zona Piaţa Romană, croissantul împarte împătimiţii de deserturi în mai multe „tabere“, la fel cum în cazul cafelei lupta se dă între cei care preferă espresso şi cei care aleg cappuccino ori o altă variantă cu lapte.
Portofoliul Cafelier cuprinde croissantul cu cremă de vanilie, cel cu cremă de fistic, dar şi produsul clasic, cu unt. Cei mai „catolici decât papa“ vor spune că varianta originală e nu doar cea mai bună, ci şi singura care ar trebui să existe. Ceilalţi vor vrea mereu diversitate şi ceva nou.
Croissantul nu este consumat însă doar în cafenele, cu o băutură alături, ci şi în cofetării, care au mizat la rândul lor şi pe partea de cafea de specialitate.
De exemplu, cofetăria Le Chat Gourmand din Bucureşti are disponibile şase tipuri de croissante: cu ciocolată neagră cu pastă 100% de alune de pădure, cu cremă de patiserie infuzată cu păstăi de vanilie de origine şi inserţie de zmeură, cu cremă de fistic, cu cremă de ciocolată cu lapte şi inserţie de vişine, cu cremă de mango şi fructul pasiunii şi bezea italienească şi, bineînţeles, varianta clasică cu unt.
Iar inovaţia a mers mai departe de-atât, fondatoarea cofetăriei testând şi croissantul plat, care este cel mai nou produs-vedetă în acest domeniu. Primul a fost croissantul pufos, „rubensian“. Au urmat „rulourile“ New York Rolls, create din acelaşi tip de aluat. Acum a venit momentul în care croissantul să „dea burta jos“.
„Recunosc că la început nu m-a tentat deloc ideea de a face un croissant plat din punct de vedere tehnic. Însă, remarcând ce amploare a luat acest trend în alte ţări, am decis sa-i dau o «şansă». Am vrut să văd ce reacţie au oamenii“, povesteşte Andra Safta, fondatoarea cofetăriei Le Chat Gourmand din Bucureşti, care are în portofoliu şi partea de viennoiserie, adică produse cu specific franţuzesc.
Ea a creat astfel croissante plate cu ciocolată albă şi crocant de migdale şi caramel, cu ciocolată neagră şi alune de pădure, cu ciocolată cu căpşuni şi cu ciocolată cu lapte. „Produsul este deja disponibil la noi în cofetărie şi, în curând, va fi şi pe aplicaţii (de livrări – n. red.).“
Andra menţionează că acest croissant plat se realizează ca şi cel normal, iar procesul de producţie durează trei zile. Diferenţa stă în metoda de coacere.
„Croissantele au devenit rapid produsul-vedetă în cofetăria noastră, lumea le caută şi le apreciază din ce în ce mai mult. Viennoiseria a intrat cu putere pe piaţa românească în ultimii ani“, a punctat antreprenoarea.
Ea a studiat Geografia la Universitatea din Bucureşti, dar mereu a fost pasionată de gastronomie, iar cu sprijinul familiei, această pasiune s-a transformat într-o mică afacere, care astăzi include un laborator în Buftea şi o cofetărie în Bucureşti. Aceasta din urmă, deschisă anul trecut, are o suprafaţă de 65 mp, iar la interior sunt cinci mese. O altă cofetărie care realizează croissante este Sweet Concept, care are în portofoliu inclusiv varianta plată.
Publicaţia spaniolă El Pais notează că acest produs a fost realizat iniţial în brutăria Alexander’s Patisserie din California, Statele Unite ale Americii. Tot în SUA a apărut şi un alt curent, un alt desert al cărui strămoş este croissantul - cronut. Acesta este practic un hibrid, aflat la graniţa dintre croissant şi gogoaşă. Însă cronut nu mai este o noutate, dat fiind că are deja zece ani de prezenţă pe piaţă.
Mai recent, tot în Statele Unite, a fost inventat New York Roll-ul, un alt produs de patiserie care a creat o adevărată isterie, inclusiv în România. De această dată e vorba de o reinterpretare a clasicului croissant.
Brutarii de la Pain Plaisir spun că diferenţa dintre croissant şi New York Roll constă în modalitatea de rulare a aluatului, dar există şi particularităţi la nivel de coacere. Iar o variantă asemănătoare - deşi diferită ca formă - este „cubul“ din croissant, disponibil inclusiv în câteva localuri din România.
Însă, aceste reinterpretări ale croissantului nu au atras atâtea obiecţii câte a primit varianta plată, care promite însă să fie moale la interior şi crocantă la
exterior, la fel ca produsul clasic. În plus, croissantul plat este acoperit cu diverse toppinguri.
„După ce de-a lungul anilor am vorbit cu foarte mulţi brutari despre tehnicile de preparare a croissantului, despre modul în care specialiştii se străduiesc să obţină acele straturi laminate, aerate şi perfecte, a vedea un croissant sfărâmat (aplatizat) pare a fi în contradicţie cu întreaga artă a realizării acestui produs“, scrie Dianne de Guzman, editorul revistei Eater, conform El Pais. Însă, în acelaşi timp, reţelele de socializare continuă să fie pline de astfel de produse, care fac deliciul urmăritorilor şi al consumatorilor.
„Noi suntem atenţi la toate trendurile care apar în social media şi ne dorim să ne adaptăm cerinţelor pieţei. Social media dictează trendurile practic“, mai spune Dan Posea.
Însă, dincolo de reţelele de socializare, sunt şi tendinţe care sunt conduse de nevoile consumatorilor precum produsele fără gluten sau fără lactoză, astfel că şi în patiseriile din România încep să apară aceste variante.
De exemplu, Ana-Maria Cheran, fondatoarea cofetăriei artizanale Chedo din zona Grozăveşti din Capitală, vrea să facă un croissant fără gluten, un produs mai dificil de realizat.
„Am văzut acest tip de produs într-o cofetărie din Olanda şi nu mă las până nu îmi iese“, afirmă ea.
Practic, croissantul trece astăzi printr-o revoluţie a gusturilor şi a texturilor, o revoluţie care readuce în prim-plan, fără doar şi poate, iscusinţa şi imaginaţia patiserilor, dar şi puterea social media.
