Gastronomie

La restaurant cu Peter Imre: Restaurant, Vanity e numele tau

04 iul 2008
Din aceeaşi categorie
La restaurant cu Peter Imre: Restaurant, Vanity e numele tau
Iar a venit marea canicula. Totusi, are si avantaje pentru ca, macar pentru doua luni, nu vedem politicieni. Pleaca si ei saracii in vacanta. Si eu as vrea sa merg, dar nu m-am hotarat inca unde - nevasta-mea mi-a propus sa facem o excursie in jurul lumii, dar eu vreau in alta parte. Cum familia nu s-a hotarat inca, m-am gandit totusi sa ma duc si eu pe undeva si am mers fara nicio vanitate la Vanitate - adica Vanity.
Care este un restaurant/lounge deschis chiar pe malul garlei, cumva vizavi de caminele unde sunt gazduiti membrii tinerei generatii. Locul e de-a dreptul estival, asa ca, odata intrat, ai senzatia ca ai iesit din Bucuresti - o piscina inconjurata de mese umbrite si de copacei ornamentali, o terasa acoperita, presarata cu un mobilier atat de comod, incat era cat pe ce sa adorm cu limonada in fata, si restaurantul propriu-zis, foarte mare, luminos si aerisit. E asa frumos amenajat ca nici umbrelele verzi ale berii cu steaua rosie nu deranjeaza. E elegant si decorat cu bun-gust, ca sa nu mai spun ca, dupa fiertura de afara, te racoresti numai cand vezi piscina. Si ai mare nevoie de racorire pentru ca, pe langa caldura insuportabila, te infierbanta si cardul de chelnerite tinere si vioaie.
Totul e foarte tineresc, dar nu studentesc - pentru studenti cred ca e ceva aspirational, de genul "cum fac rost de bani, ma duc sa beau o cafea la Vanity si sa ma uit la fetele de langa piscina". Pentru studente totusi cred ca e ceva mai usor - ele cum l-au prins pe Cockatoo pot veni la Vanity, primul pas dintr-o ascensiune rapida. (Cockatoo - specie de papagal. Nicio legatura cu viata politica romaneasca.)
Clientela actuala este, evident, amestecata - dupa cum am mai spus, caracteristica principala a poporului roman este "unitate in diversitate". Adevarul e ca sunt si baieti cu bermude de jeans, slapi si cu lantul de la toaleta la gat, dar am vazut si tineri porniti bine la drum in viata. Singurul grup subreprezentat statistic a fost, la prima masuratoare ochiometrica, liga intelectualilor liiceano-cartarestieni.
Vanity are, dupa parerea mea, cel mai bun serviciu pe care l-am vazut prin Bucuresti - o ceata de chelneri si chelnerite de-abia iesiti din adolescenta, insa care se misca foarte repede si bine.
Chelnerita noastra avea un singur raspuns la toate solicitarile mele, mai mult sau mai putin inexistente pe meniu: "desigur ca putem pregati si asa ceva. De ce nu?" Totul pe un ton foarte natural, fara sa aiba aerul ca ne face un favor si mereu gata sa faca un efort in plus numai ca sa fim noi multumiti. In sfarsit, o chelnerita care a inteles ca mancarea se face la bucatarie, nu intr-un buncar la sute de kilometri departare, deci e normal sa ii oferi clientului posibilitatea de a cere niste mici schimbari, daca doreste. Fata e exceptionala - stie despre ce e vorba in propozitie si chiar vrea sa ajute, sa-si faca bine treaba.
Am comandat, pentru inceput, palariute de ciuperci umplute cu gorgonzola si parmezan, inecate in unt si servite calde - le-am mancat imediat chiar daca afara erau vreo 40 de grade, dupa care, ca sa fie treaba-treaba, am mai si intins feliile de focaccia in sosul extraordinar de bun. Puiul Vanity este servit intr-un sos roz si combinat cu boabe mari si fragede de mazare proaspata, dulce si gustoasa. Ca garnitura - cartofi la cuptor cum n-am mai mancat pana acum. Puiul e regal - o mandrie de piept de pui. Orice domnisoara doritoare sa acceada in high-life-ul bucurestean ar fi mandra de asemenea piept. Daca ar sti sa gateasca asemenea piept, vreau sa spun.
Dar cred ca intelectualii aceia, grupul de la Tatoiu, se orienteaza mai spre restaurantele cu blazon, desi pui cu sos roze cum se serveste aici n-o sa manance in viata lor niciunde. Mai bine, pentru ca n-as vrea sa dau nas in nas cu vreunul din ei, mai ales ca nu am trecut inca peste socul pe care mi l-a produs intelectualul care vede fantomele trecutului. Dar stiti cum e: dementii vad fantome, iar oamenii normali se fac ca nu le observa.
Eu m-am facut ca nu observ exemplarele mai putin reusite ce populau terasa de la Vanity - recte gentlemanii cu tricoul ridicat si pantalonii cu talie foarte joasa.
In schimb, am admirat restul peisajului; am impresia ca s-a mutat toata colectia de genti Chanel si slapi Louis Vuitton de pe malul Herastraului direct aici. Nu degeaba i se spune Vanity. In restaurantul asta totul e adevarat - gentile de marca, bucatarul, pestele, ciupercile si, bineinteles, chelnerita.
Dorada in sare e frageda si buna, servita cu broccoli proaspat si cu un sos din ulei de masline si lamaie. Usoara si gustoasa, e exact ce trebuie pentru o seara torida de vara.
Cand stai asa la masa si te uiti in zare, catre raul care susura in mijlocul orasului nostru si catre marginea piscinei, iti dai seama cat de bogat e fondul genetic al neamului nostru. Aici, la Vanity, daca distanta de la sol pana la sold e sub un metru jumate, nici nu te lasa sa intri (sunt celelalte masuratori cerute). Eu, cu cei 95 de centimetri ai mei, am primit permisiunea sa intru - ce-i drept e vorba de burta...
Locul e bun, vanitate incoace si-ncolo, dar e bun. Si mai bun e tiramisu, facut de casa, de mana, de drag, ca eu de la mine pentru tine, iubita mea. E facut cu drag de tiramisu si de oaspeti. Iar tortul de ciocolata e esenta torturilor de ciocolata cu crema, asezonat cu ceva caramel crocant si cu nuci.
Vanity este Angel's pentru noua generatie. Ce mai, Angel's s-a dat uitarii deja, e pentru noii bogati batrani. La Vanity, tinerele aspirante de pe malul piscinei isi asorteaza tatuajul in forma de dragon de langa locul cordonului ombilical cu colacul cu ratusca. O combinatie de-a dreptul freudiana, intre copila si femeie fatala.
Vanity primeste 4Imre, dar numai pentru ca cititorii vor sa fiu mai exigent si au impresia ca suntem prea generosi. Eu in sufletul meu i-as fi dat 5 - noroc ca n-am suflet...

Splaiul Independentei nr. 315B. Rezervari la: 021/316.04.65