Din coasta uneia dintre falezele Dunării, la Cernavodă, a răsărit unul dintre cele mai tonice experimente din piaţa vinului românesc. Crama Rasova, pentru că despre ea este vorba, se distanţează din punct de vedere arhitectural de aproape tot ce s-a făcut până acum în această industrie mai degrabă tradiţională decât avangardistă.
„Nu ştie nimeni foarte clar când a încolţit această idee, dar e destul de sigur că are foarte mare legătură cu faptul că proprietarii au o îndelungată experienţă în piaţa băuturilor din România. Poate să fie apusul superb ce se vede de pe malul înalt al Dunării din locul în care acum e Crama Rasova sau poate dorinţa lor de a contribui la istoria vinului dobrogean sau poate ideea de a construi ceva frumos pe care copiii lor să-l ducă mai departe. Cel mai probabil toate“, spune Daniel Negrescu, reprezentantul Cramei Rasova.
În spatele acestei crame sunt Zoe şi George Ghiuri, proiectul fiind dezvoltat de la zero, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro, o parte din bani fiind fonduri europene.
„Construcţia cramei a început în 2014, iar în 2015 s-au vinificat primele vinuri de la Crama Rasova. Crama aşa cum este acum a fost finalizată în martie 2016.“
Designul cramei este poate cel mai puternic element de diferenţiere, conceptul purtând semnătura casei de arhitectură Igloo.
„Bruno Andreşoiu, cel care a condus echipa de arhitecţi, este dobrogean şi probabil că i-a fost mai uşor să transforme ideea de «Dobrogea reinterpretată» într-o realizare de excepţie. Designul Cramei nu este unul întâmplător, ci urmăreşte dinamica naturală a falezei, «ca o grămadă de stânci albe ieşite din pământ », cum spunea arhitectul.“
De la piatra folosită, de la riflaj-ul de lemn (inspirat din gardul tradiţional dobrogean) şi până la pereţii de beton cu design industrial, Crama Rasova reprezintă o interpretare unică în peisajul vinului din România.
Crama le propune celor care îi trec pragul degustări, dar şi o serie de evenimente, sub denumirea AER. Tot la cramă se pot organiza evenimente private sau corporate, astfel că la final, anul acesta mai bine de 15.000 de vizitatori vor avea şansa unui apus în acest loc. Crama dispune de o vie de 50 de hectare, de plantaţie tânără, aflată în diverse stadii de dezvoltare.
Obiectivul este de a creşte natural, cu paşii potriviţi şi cu răbdare, aceeaşi răbdare necesară realizării unui vin bun.
„Acesta este începutul poveştii Cramei Rasova la care noi scriem în fiecare zi, iar ea începe cu «va fi odată ca niciodată». Aşa încep poveştile în care credem noi“. Iar dacă nu ai mai auzit niciodată o astfel de poveste, crama este chiar demonstraţia acestui fapt.
„Aşadar, nu ne interesează să spunem ce s-a mai spus. Nu ne interesează să arătăm ce s-a mai arătat sau să facem ce s-a mai făcut. Ne interesează să fim noi. Aşa cum suntem noi şi nu a mai fost nimeni până acum. Ne interesează să ne creştem propria poveste şi să ne creăm propriile vinuri, făcând loc aici, în Dobrogea bătrână, pentru ceva mai multă energie contemporană.“
