Michael’s Bagel, NY Bagels&Burgers, The Bagel Bar sau Cream Dream sunt câteva locuri din Bucureşti care au făcut din bagels un produs care a devenit un produs tot mai popular pe plan local, deşi are o istorie de sute de ani şi este apreciat în ţări din vestul Europei, dar şi în SUA. Dacă ne uităm în urmă cu zece ani, vedem că primul start-up românesc care a pariat pe bagels a fost Sunday Bagels, pornit de doi tineri din Râmnicu Vâlcea, şi cumpărat în 2021 de către Radu Savopol şi Lucian Bădilă, fondatorii 5 to go, cel mai extins lanţ de cafenele de pe plan local. Ei au dus brandul atât în reţeaua de cafenele, cât şi în retail. Însă, bagel-ul a trecut cu această ocazie din zona de street food având în vedere că Sunday Bagels avea o rulotă în zona Pipera, către restaurante sau localuri de brunch.
„Cred că fiecare produs are nevoie de momentul lui. Dacă la început smashed burgerul sau pizza napoletană nu au fost pe deplin înţelese în România, în timp, odată cu influenţele venitedin afară şi cu maturizarea pieţei, au ajuns să fie apreciate şi integrate firesc. Un parcurs similar l-a avut şi bagelul. În 2021–2022 nu era foarte bine înţeles, dar între timp lucrurile s-au schimbat şi simţim că acum este momentul lui” poveşte Ştefan Popescu, co-fondator Michael’s Bagel de pe strada Armenească 14A. Împreună cu prietenul său, Michael Cuptor, Ştefan Popescu şi-a dorit să deschidă un business în domeniul HoReCa. După ce au analizat piaţa, au ajuns la concluzia că bagelul este produsul potrivit şi că există loc de creştere în această zonă.
Deşi spaţiul nu este unul foarte mare, cu aproximativ 40 de metripătraţi pe primul nivel, alături de arhitecta Carmen Orzea care s-a ocupat de designul locaţiei, au reuşit să îl eficientizeze astfel încât să includă 17 locuri, fără să pară aglomerat.
Pe bagels a mizat şi Cream Dream, o locaţie din zona bulevardului Dacia, care are în meniu şi gogoşi.
“Bagelul a fost un produs care se găsea în destul de multe locuri prin Bucureşti, însă nu era atât de cunoscut sau căutat. Considerăm că a devenit un produs atât de popular pentru că au început să apară localuri care fac şi promovează o reţetă autentică de bagel, „ca la mama lui””, spune Andrei Stanciu, cofondator Cream Dream. El adaugă că, piaţa începe să înţeleagă diferenţa dintre un bagel şi o chiflă normală care are o gaură în mijloc.
“Procesul prin care trece bagelul, de la adăugarea ingredientelor până la coacere, este destul de diferit faţă de o pâinică normală. Cred că de asta este un produs care devine din ce în ce mai cerut”, a punctat antreprenorul. De altfel, în cărţile de reţete se notează faptul că aluatul de bagel este mai întâI puţin fiert şI apoi copt, spre deosebire de cel pentru pâine de exemplu care nu mai trece prin procesul de fierbere. La Cream Dream au şase tipuri de bagels. Până de curând aveau doar 3 sortimente de senvişuri cu pâine tip bagel, după cum povesteşte Andrei.
Aveau: bagel cu şuncă şi salam (bagel, salată, caşcaval, şuncă, salam, roşii), bagel cu prosciutto crudo (bagel, sos pesto, spanac, mozzarella fresh, prosciutto crudo, roşii) şi bagel cu mozzarella şi roşii uscate (bagel, sos pesto, rucola, mozzarella fresh, roşii uscate).
„În urma propunerilor clienţilor, de curând, în meniul nostru au apărut şi 3 tipuri de bagels fără umpluturi: bagel simplu cu seminţe de susan, bagel cu topping de caşcaval şi bagel cu topping de parmezan şi oregano. Aceştia sunt bagels pe care oamenii îi pot lua acasă să-şi facă propriile senvişuri sau să-i mănânce ca atare”. Bagelii sunt produşi în propria bucătărie Cream Dream, după o reţetă proprie inspirată de la restaurante specializate din New York.
La The Bagel Bar de exemplul, meniul include un bagel cu zacuscă afumată cu Babic de Buzău, crochetă din telemea de oaie, şi o cremă fină de ou, iar supa de roşii vine alături de bagels umpluţi cu ceapă verde, pătrunjel, busuioc uscat, caşcaval Tilsit, brânză Horezu şi ou.
Aşadar, bagel-ul a stârnit interesul bucătarilor de pe plan local şi le-a pus la treabă măiestria de a găsi reţete care să mulţumească papilele gustative ale consumatorilor locali. Rămâne de văzut dacă bagel-ul va fi adoptat pe termen lung şi va fi parte integrată din peisajul gastronomic bucureştean şi peste zece ani.
