Gastronomie

Artizanii, maeştrii şi pasionaţii spun că te poţi juca infinit atunci când vine vorba de bere. Povestea unui pas către infinit sub numele Three Happy Brewers

12 sep 2017 1208 afişări de Cristina Rosca
Din aceeaşi categorie

Berea este o licoare cu o istorie de şase milenii, însă chiar şi după atâta timp noi reţete apar pe piaţă, în timp ce unele vechi sunt reinterpretate. Pentru că, atunci când vine vorba de bere, te poţi juca infinit, spun artizanii, maeştrii şi pasionaţii. Iar pentru că a venit vorba de reţete noi, se „amestecă“ un inginer belgian (devenit ulterior şi avocat), un italian pasionat de gastronomie şi un altul care se implică acum în prima lui afacere antreprenorială. Rezultatul? Berea Three Happy Brewers.

„David  (Raets - n. red.) a fost coleg cu soţia mea, Alexan­dra, la un MBA organizat de INSEAD. Şi el, ca şi mine, este căsătorit cu o româncă“, îşi începe povestea italianul Giulio da Sacco, antreprenorul din spatele restaurantului Grano din zona Dorobanţi, Flo­reasca din Capitală. Cei doi s-au cunoscut acum circa doi ani şi aşa începe povestea microberăriei Three Happy Brewers.

La momentul acela mai era un antreprenor care dorea să se asocieze cu Giulio da Sacco într-un business similar, însă el i-a spus atunci că nu vrea să pornească o astfel de afacere în doi. L-a cunoscut apoi pe David Raets şi au pornit la drum toţi trei.

„David trebuia să fie CEO, eu eram investitor, iar cel de-al treilea partener era maestru berar. Lucrurile nu au funcţionat, aşa că David a preluat şi poziţia de maestru berar.“ Între timp, Giulio da Sacco a reîntâlnit întâmplător un fost coleg de falcultate pe care nu-l mai văzuse de mulţi ani. El a vrut să se alăture proiectului, dar ca investitor doar. Michele Gazzola locuieşte la Sofia şi lucrează ca CEO într-o companie de acolo. „Aceasta este prima lui încercare antreprenorială. Aşa că am ajuns să fim tot trei în acest business, după cum spune şi numele businessului.“

Povestea Three Happy Brewers începe însă mai de mult, cu un belgian pasionat de bere şi gastronomie. Pentru că cele două merg mână în mână.

„Eu sunt belgian, însă când aveam doar opt ani m-am mutat cu familia în Noua Zeelandă, unde am locuit timp de cinci ani. La Auckland“, povesteşte David Raets. Apoi s-a mutat în Australia unde a absolvit liceul şi facultatea devenind inginer. Toţi prietenii săi călătoreau în timpul anului de pauză dintre studii, însă el nu a putut face asta. Din dorinţa de a călători, a aplicat pentru un job în Franţa, însă din cauza problemelor de echivalare şi recunoaştere a diplomelor nu a primit postul.

S-a angajat atunci timp de doi ani la o companie britanică din domeniul aerospaţial, însă la Sidney. Visul său rămăsese să se întoarcă în Europa. În 2004-2005 s-a mutat la Londra unde a primit o bursă pentru a studia dreptul.

„În inginerie făcusem cercetare şi un proiect privind o cutie de viteze pentru maşini de curse care a fost implementat. Zi de zi la job însă am realizat că nu am nicio putere de decizie.“ Aşa a decis să se mute la Londra, să studieze dreptul proprietăţii intelectuale. Apoi a plecat la Paris pentru un program de masterat. Mereu a crezut că o să înveţe toată viaţa, după cum spune chiar el.

Timp de opt ani a profesat ca avocat la una dintre cele mai mari firme de profil din Europa şi totodată cea mai mare din Franţa. Apoi a început însă să se plictisească. Ajunsese deja pe o poziţie de senior şi simţea că nu mai învaţă, ci că îşi petrece timpul în şedinţe şi între contracte.

Atunci i-a răsărit prima dată în minte ideea antreprenoriatului. „Până atunci nici nu citeam Financial Times (cotidian britanic de business, unul dintre cele mai importante din lume - n. red.) pentru că mi se părea prea complicat.“

S-a înscris la un program de MBA realizat în parteneriat de Franţa şi Singapore. Apoi s-a angajat la Alcatel - Lucent ca avocat, însă în cadrul diviziei de venture capital, o divizie care investea în start-up-uri. A urmat o perioadă de dificultăţi financiare la nivel mondial şi compania a început să taie din costuri. Prima de pe listă a fost divizia unde lucra el.

„Atunci am decis să plecăm (el şi soţia - n. red.) din Paris şi să petrecem o vară lungă la Bucureşti, în vacanţă. Din 2008 tot călătoream în România, însă urma să mă căsătoresc şi voiam să cunosc şi să înţeleg mai bine cultura şi tradiţiile locale.“ În septembrie plănuiau să se mute împreună în Londra.

S-a îndrăgostit din nou însă, după cum spune chiar el. Întâi de o româncă şi apoi de România, aşa că au decis să mai stea până în decembrie, perioadă în care el urma să îşi caute un job în private equity. Atunci a reîntâlnit-o pe Alexandra, soţia lui Giulio da Sacco. Era anul 2015. „Atunci l-am întâlnit şi pe Giulio.“ Către bere afirmă că s-a orientat pentru că îi place gastronomia şi mereu a căutat diversitate. „În România nu prea beam bere pentru că nu găseam varietăţile de afară. Şi, pentru că aveam timp liber, am început să produc bere pentru mine, în propria bucătărie.“ La momentul acela existau doar câteva microberării. Mai bine de 15 microberării au luat naştere în ultimii ani, cele mai multe fiind situate în Capitală şi în vestul României. Astfel, nume precum Cazino, Gaura Neagră, Capra Noastră sau Oriel Beer au intrat pe lista berilor artizanale unde se află şi mult mai cunoscutele Ground Zero, Zăganu, Sikaru sau Nemţeana, pariind pe faptul că românii îşi doresc să încerce şi altfel de produse.

Piaţa locală de bere este însă în continuare dominată de patru giganţi - Ursus, Heineken, Ber­genbier şi Tuborg, care la rândul lor încep să parieze tot mai mult pe bere artizanală.

„Eu personal am descoperit recent că berea este diferită de vin, este o băutură mai relaxată“, povesteşte Giulio da Sacco, originar din Italia, una dintre patriile vinului.

Apoi, a descoperit pe YouTube un geniu scandinav - Mikkeler - care a creat câteva sute de reţete de bere şi aşa a realizat că te poţi juca la infinit. „Poţi crea produse cu diferite grade de alcool, de la 3% la 30%. Acest scandinav nu produce el însuşi, ci în colaborare cu antreprenori care au ei înşişi facilităţi de producţie. A ajuns acum să creeze un imperiu.“

Giulio da Sacco, David Raets şi Michele Gazzola au pornit astfel la drum şi au investit 150.000-200.000 de euro într-o micro­berărie din Capitală. Planurile celor trei nu se opresc însă aici.

„Când l-am cunoscut pe Giulio mi-amintesc că-mi cerea bere pentru Grano, dar eu produceam în propria bucătărie doar pentru mine însumi. El a fost însă cel care a plantat sămânţa acestui proiect şi apoi m-am apucat“, îşi aminteşte David Raets.

Aşa a început călătoria ce durează deja de aproape doi ani. În decembrie 2016 au depus autorizaţiile pentru companie, iar în iunie 2017 au primit ok-ul de funcţionare. Acum, cei trei asociaţi produc într-o hală de 200 mp din zona Crângaşi a Capitalei.

„Avem patru tancuri de fermentare cu o capacitate de 1.000 de litri fiecare şi nu facem faţă cererii. Fiecare are nevoie de 3-5 săptămâni pentru procesul de fermentare astfel că noi într-o lună nu putem produce mai mult de 4.000 de litri“, spune David Raets.

Acum sub brandul Three Happy Brewers se realizează patru tipuri de bere Pilsner, Australian Pale Ale, IPA (West Coast) şi un altul după metoda belgiană. „Am creat patru tipuri de bere, câte ceva pentru fiecare tip de consumator. Austrian Pale Ale a fost prima încercare.“

Pe lista planurilor de viitor ale acţionarilor se numără atât investiţia în extinderea capacităţii de producţie, cât şi în noi sortimente de bere, cum ar fi unul cu arome pentru Crăciun.

„Procesul de cercetare şi dezvoltare durează câteva luni pentru fiecare sortiment nou, şi mă refer la studiu, la testare şi la îm­bunătăţire. Poţi lucra în paralel, însă în medie dezvoltarea unui nou sortiment durează între două şi şase luni“, potrivit lui David Raets.

Compania cu trei angajaţi full time îşi vinde momentan berea în zece localuri din HoReCa din Bucureşti şi Cluj-Napoca, însă urmează ca în următoarea perioadă să intre şi în Sibiu şi în Braşov, astfel că numărul de localuri se va dubla.

„Avem şi mici exporturi în Belgia şi Italia unde familiile noastre au contractat importatori locali. Prioritatea noastră este însă să ne extindem în România şi mai ales în HoReCa, nu în retail.“

Şi, în acest context care este ţinta pentru viitor? „Visul este ca berea noastră să ajungă un brand european. Un produs Made in Romania“, spune David Raets. „Brand mondial!“, îl corectează zâmbind Giulio da Sacco.