Travel

Doi bancheri au lansat o platformă locală de rezervări, o alternativă la Booking şi Airbnb, unde listează doar cazări şi restaurante din satele din România. "Nu căutăm senzaţii tari, ci oameni care sunt un exemplu că îţi poţi face un rost şi la sat prin muncă şi omenie"

07 mar 2021 2900 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Airbnb şi Booking sunt companii care au revoluţionat modul în care călătorim astăzi, sunt giganţi care au schimbat din temelii industria turismului, fiecare în felul său. Totuşi, acest domeniu nu este static, ba din contră, este într-o perpetuă reinventare, iar poate cel mai concludent exemplu a fost oferit de pandemia de COVID-19, care i-a determinat pe călătorii de cursă lungă să se uite în propria „ogradă“, mai exact să se orienteze către destinaţii apropiate de casă. În acest context au apărut platforme de rezervări locale, care aduc în prim-plan cazări, locuri de luat masa sau experienţe autohtone. Un astfel de exemplu, poate cel mai recent, este Localm.

„Lucrăm la această platformă de doi ani. Atunci am înregistrat logoul şi marca la OSIM. Dar cu ade­varăt, munca noastră a demarat acum câteva săptămâni, odată cu introducerea primelor proprietăţi“, spune Andreea Chiva, fondatorul proiectului Localm alături de soţul său.

Cei doi antreprenori s-au născut şi au crescut la sat. Au plecat ulterior la şcoli şi au început să muncească la oraş, dar se întorc la sat cât de des pot, foarte des în perioada aceasta. Amândoi lucrează în domeniul bancar, sunt corporatişti de când au terminat facultatea după cum spun chiar ei. Iar acum, cei doi bancheri îşi încearcă norocul în antreprenoriat cu platforma de rezervări Localm. „Suntem o platformă de rezervări pentru odihnă, bucate şi obiceiuri“, spun cei doi. Practic, fac legătura între gazde strict de la sat şi călători care doresc să încerce un altfel de turism. Mai exact, Localm îi oferă călătorului variante şi posibilitatea de a-şi construi singur pachetul, mai exact călătoria, aşa cum îşi doreşte: unde doarme, unde mănâncă şi ce activităţi vrea să încerce. „Alegi, rezervi, pleci, îţi desenezi singur tabloul călătoriei tale. Noi căutăm şi apoi recomandăm pensule, vopsele şi pânză de calitate.“

Este un serviciu, spun Andreea Chiva şi soţul său, în care îţi organizezi zile sau săptămâni la sat şi prin care poţi intra în contact cu locuri şi oameni pe lângă care altfel doar treci.

Cum a început totul? Cu bucuria deloc ieşită din comun a oricărui tânăr căruia îi place să călătorească.

„În plus, am renovat casa bunicilor la ţară şi vedem cât de bine se simt oamenii care vin în vizită.“ Ideea de business, de fapt, le-a venit în momentul în care au ajuns într-o seară, absolut întâmplător, într-un sat din ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara.

„Nu aveam copii la acel moment, nu îi cunoşteam pe oamenii aceia, doar voiam să cumpărăm ceva de la ei. Erau în vârstă, păreau serioşi, şi cum se făcuse târziu,

ne-au propus să rămânem peste noapte.“ În 3-4 ore le-au povestit vizitatorilor toată viaţa, au mâncat, s-au uitat la un meci de fotbal împreună şi au vizitat toate „obiectivele turistice“ din curte. Este vorba de un vagon rusesc din al Doilea Război Mondial devenit adăpost pentru capre, de chiar caprele care pleacă dimineaţa pe dealuri şi se întorc fie mai puţine (din cauza lupilor), fie muşcate de o viperă (dar se pare că nu este atât de grav, cel puţin nu pentru capre), de groapa creată de un meteorit pe dealul vecin, groapă care acum 100 de ani s-a umplut cu apă şi, la o inundaţie, a contaminat apa din sat, iar oamenii au început să moară fără să înţeleagă care este motivul.

„Domnul făcea şindrilă şi ne-a arătat în detaliu procesul de producţie, ne-a vorbit de bisericile pe care le-a acoperit. În final, părea sincer fericit că are cui să arate gospodăria şi viaţa lui.“ A fost o experienţă de câteva ore, dar care îţi rămâne extraordinar de bine în minte. „Şi am realizat că ne amintim de locuri, dar în primul rând ne amintim oamenii şi poveştile lor.“

Andreea Chiva  şi soţul său sunt de părere că vizitatorii influ­enţează prin ceea ce aleg ce se întâmplă în satele în care merg. Dacă aleg să doarmă în case tradiţionale, oamenii vor construi sau amenaja case tradiţionale. „Şi la sat concurenţa este la fel de aprinsă ca în corporaţii, doar că are alte forme. Iar oamenii se adaptează şi tendinţele circulă, ca şi la oraş, cu o viteză incredibilă.“ Un exemplu este fenomenul ciubar, toată lumea vrea, toate gazdele oferă sau sunt în curs să îl instaleze.

Momentan, pe platforma Localm sunt listate 150 de proiecte, dar procesul a pornit abia de Crăciunul anului 2020. Ţinta ar fi ca până la final de 2021 pe site să fie 1.200 de spaţii de cazare, locuri de luat masa şi experienţe.

Localm nu este primul proiect de acest gen, Epic Visits sau Travlocals fiind alte exemple de platforme menite să aducă în prim-plan businessuri locale din tu­rism şi să dezvolte astfel acest sector dominat de mici antreprenori. „Promovăm mai puţin turismul şi mai mult omenia şi legăturile sociale. Te simţi apropiat de omul în a cărui casă dormi, cu care stai la masă şi care are grijă de copilul tău arătându-i meşteşuguri strămoşeşti sau chiar şi treburi gospodăreşti simple, dar atât de îndepărtate de ceea ce ştim noi, cei de la oraş, precum strânsul fânului, culesul merelor, chiar şi îngrijirea animalelor“, spun cei doi.

Să ai un chef care găteşte în faţa ta poate fi o experienţă inedită, dar la fel poate fi să stai la masă cu „cheful“, având în faţă o ciorbă de dovleac (eventual adus de tine din grădină) dreasă cu lapte bătut. Şi dacă simţi nevoia unui ardei iute, să te duci să îl cauţi în grădină. „Iar acea ciorbă nu o vei întâlni vreodată într-un restaurant şi nici măcar în satele vecine. Şi probabil, din păcate, şi reţeta o să dispară, dar asta este o altă poveste.“ În funcţie de ce sunt selectaţi partenerii de pe Localm? Regulile sunt diferite de la un partener la altul.

Spre exemplu, cei doi antreprenori au adăugat pe site o doamnă care postează de trei ori pe zi poze cu mâncarea pe care o găteşte. „Chiar pune pasiune în ceea ce face şi acesta a fost motivul pentru care am abordat-o.“ Contează locul, contează povestea, utilitatea, interesul pe care cred că îl vor avea călătorii. Şi pe cât posibil în perioada aceasta, cei doi antreprenori încearcă să îşi cunoască gazdele care pot fi (şi chiar sunt) fie un om din sat, fie un corporatist care are o casă la ţară pe care a reparat-o sau a construit-o.

Până acum, Andreea Chiva şi soţul său au căutat partenerii, dar în ultima vreme începe să se contureze şi procesul în sens invers. Principala problemă a unor gazde este timpul şi uneori lipsa unor abilităţi tehnice. Dar îi ajută fondatorii Localm.

„În momentul de faţă şi cel puţin în perioada imediat următoare nu percepem o taxă, nici comision procentual şi nici un comision anual. Credem că este cinstit să oferim noi primii ceva înainte de a cere. Când şi cum lucrurile se vor întoarce (din punct de vedere financiar - n. red.) încă nu ştim.“

Turismul românesc are câteva atuuri clare, cred cei doi. Poţi să trăieşti în tihna unor locuri, să cunoşti cu adevărat oameni buni şi inimoşi şi poveştile lor şi să nu ai o experienţă absolut impersonală şi goală. Poţi să mănânci bucate sănătoase din ingrediente cu adevărat aduse din grădină pe masă, să înveţi sau să faci lucruri complet diferite de cele din mod normal. Nu este nici mai scump decât turismul clasic.

„Din fericire, călătorii interesaţi de acest gen de turism respectă satul şi oamenii lui.“ De partea cealaltă însă, oamenii de la ţară nu realizează cât de interesante şi dorite sunt lucrurile pe care le au şi pe care le fac. Şi unii dintre ei construiesc pentru turişti case cât mai mari şi frumoase (mai mari ca a vecinilor) cu termopane tripan, tablă cât mai colorată, în timp ce oamenii care merg la sat vor să vadă lemn, şindrilă, ţiglă veche şi geamurile acelea mici ca la căsuţele de turtă dulce. „Dar lucrurile se schimbă. Spre exemplu, Alexandra (gazdă de pe platforma Localm - n. red.) găteşte cea mai bună ciorbă de os afumat posibilă şi îi fac o nedreptate că nu pomenesc şi celelalte bucate.“ Ea trăieşte din gospodărie şi din punctul gastronomic local.

Iulian, altă gazdă, a terminat facultatea, dar s-a întors în satul natal la 40 de kilometri de cel mai apropiat oraş şi trăieşte din creşterea câtorva animale. Şi deşi are doar 26 de ani a ridicat într-o vară o casă, în mare parte cu mâinile lui. Şi nu orice casă, ci a reparat în stil tradiţional o bijuterie de lemn foarte căutată de turişti.

„Silviu şi Damian au amenajat, fiecare în mod diferit, un mic sau un mai mare muzeu de obiecte şi/ sau artă populară (Muzeul Popa din Târpeşti - n. red.). Trăiesc la sat şi vin turişti din toată lumea să le vadă muzeul sau să doarmă în casele pe care le-au amenajat.“

Mariana Mihuţ este un artist (pictură naivă) destul de puţin cunoscut în România - deşi trăieşte aici -, dar foarte cunoscut în Franţa. A crescut într-un sat din Apuseni şi acolo a învăţat, de la bunicul ei, să picteze. Reproduce, după ani, aceeaşi lume minusculă, acelaşi sat în care a copilărit şi care este extrem de apreciat, prin tablourile care îi sunt comandate, în străinătate, spun Andreea Chiva şi soţul său.

Tomas şi fraţii lui s-au întors după facultate în satul natal, un sat de 200 de persoane care trăiau, în cea mai mare parte, dintr-o mină de cărbune care s-a închis relativ recent. Ei au deschis întâi un bar şi câteva camere de oaspeţi, apoi un restaurant - Eibenthal - la care, deşi este departe de orice, trebuie să rezervi o masă în weekend. Au amenajat trasee între satele din zonă şi au organizat un festival pentru care, tot ei, au sunat la căile ferate din Cehia şi au organizat un tren. Un tren de 2.000 de persoane din Praga până într-un sat din Mehedinţi.

„Poate nu par poveşti uimitoare, dar nu căutăm senzaţii tari, ci oameni care sunt un exemplu că îţi poţi face un rost şi la sat prin muncă şi omenie“, conchid fondatorii Localm.