Cu toţii ştim ce urmează după o noapte de beţie. A doua zi de dimineaţă ne trezim mahmuri, obosiţi şi chipul pe care îl privim în oglindă ne pare străin. În acel moment, toţi luăm hotărârea "istorică" de a nu bea, dar puţini reuşim să ne ţinem de cuvânt, scrie BBC News. Deşi vedem zilnic mesaje în mass-media cu "consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii", de puţine ori le luăm în seamă.
De altfel, România se află pe primele locuri în lume la consumul de alcool pe cap de locuitor, iar în Europa concurează doar cu statele din Estul Europei, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Alcoolul este omniprezent în toate cercurile sociale şi consumat de oamenii de toate vârstele, de la salariaţi şi studenţi, până la pensionari.
Suntem de acord că alcoolul este o problemă, dar este una chiar atât de mare?
Consumul repetat de alcool creşte riscul de apariţie a numeroase afecţiuni, precum diverse forme de cancer, boli de inimă sau ciroză la ficat. De asemenea, cantităţile mari de alcool distrug sănătatea mentală, reduc capacitatea de memorare şi dăunează fertilităţii.
Un studiu al publicaţiei medicale engleze The Lancet a ajuns la concluzia că alcoolul este mai periculos pentru societate decât heroina sau cocaina dacă se iau în considerare toate riscurile pentru consumatori, în condiţiile în care este folosit pe scară largă.
Efectele negative ale alcoolului asupra ficatului sunt în general cunoscute, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre impactul asupra altor organe.
Potrivit numeroaselor studii ale specialiştilor în domeniu, consumul moderat de alcool protejează inima împotriva diverselor boli provocate de creşterea nivelului colesterolului în sânge sau formarea de cheaguri de sânge în artere. Totuşi, consumul zilnic a peste trei pahare de băuturi alcoolice creşte presiunea arterială şi este una din cauzele infarcturilor.
Mai mult, consumul excesiv de alcool se află la originea multor forme de cancer şi reduce capacitatea organismului de a produce anticorpi pentru a lupta cu afecţiunile de natură virală.
În cantităţi moderate, alcoolul poate ajuta persoana să fie mai relaxată, însă dacă este consumat în cantităţi mari provoacă modificări majore la nivelul creierului astfel rezultând intoxicaţia. Alcoolul încetineşte funcţionarea sistemului nervos central şi blochează o parte din mesajele care ar trebui să ajungă la creier, alterând astfel percepţiile, emoţiile, mişcarea, vederea şi auzul persoanei.
Ce înseamnă cantităţi moderate? Există o limită până la care putem bea?
Experţii britanici susţin că o femeie nu ar trebui să bea mai mult de trei pahare de alcool pe zi, iar un bărbat nu mai mult de trei-patru pahare. Mulţi oameni însă nu ştiu nici măcar cât alcool conţine un pahar mare de vin, avem organisme diferite, iar stabilirea unor limite nu ar produce decât confuzie.
De fapt, nu există o limită clară, un nivel "sigur" până la care să putem bea, ci trebuie să conştientizăm că prin fiecare pahar consumat ne asumăm nişte riscuri pentru sănătate. Ne place să bem din când în când un pahar de băutură, dar trebuie să acceptăm că există atât riscuri, cât şi beneficii.
