Arts & Design

Obiectul care aduce oamenii împreună: Cum a devenit banala măsuţă de cafea cel mai popular obiect de design interior şi ce roluri mai poate avea? Galerie Foto

05 apr 2019 413 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Puţine piese de design interior se bucură de popularitatea pe care o au măsuţele de cafea. Poate la prima vedere par lipsite de importanţă, dar pentru măsuţele de cafea s-au făcut cărţi speciale, celebrele coffee table books. Ce obiect se mai poate lăuda cu o astfel de recunoaştere? Mai mult, micuţa masă de cafea se dovedeşte a fi un obiect cu personalitate multiplă, care stă la fel de bine în hol preluând funcţia de organizator de chei, dar şi pe balcon, unde poate fi centrul unui colţ de lectură. Cu astfel de puteri, materiale, forme şi culori gravitează în jurul micuţei mese de cafea. Noi vă aducem cele mai interesante propuneri.

„Istoria măsuţei de cafea a început undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în timpul Epocii Victoriene“, spune Monica Cadogan, CEO şi fondator Vivre, retailerul online de mobilă şi decoraţiuni interioare. Antreprenoarea explică faptul că primele măsuţe cu o astfel de utilitate specifică au fost folosite pentru aşezarea serviciilor de ceai şi erau mai înalte decât măsuţele de cafea pe care le folosim astăzi, aveau blat rotund şi picioare bogat ornate cu flori şi frunze. Implicit, şi scaunele folosite atunci erau mult mai înalte decât o canapea.

„Utilitatea măsuţei de cafea a apărut odată ce oamenii au început să prefere cafeaua în locul ceaiului. Atunci, masa a devenit mai joasă - la nivelul canapelei sau cu câţiva centimetri mai puţin -, alungită, cu blat de formă dreptunghiulară, iar scaunele au fost înlocuite de sofa“, spune Monica Cadogan.

Azi, pasiunea pentru cafea aproape a schimbat la faţă Bucureştiul, oraşul gri fiind cucerit de locuri vesele în care poate fi savurată o cafea de specialitate. Chiar şi cei care nu sunt neapărat iniţiaţi în această taină se bucură de comunităţile care au răsărit în jurul ceştilor de porţelan (sau al paharelor personalizate de hârtie).

„Bucureştiul se află cu siguranţă, astăzi, pe harta oraşelor iubitorilor de cafea - ritualul din cafenele se mută treptat şi acasă, românii devin pasionaţi de metode alternative de preparare a cafelei în căminul propriu“, observă Mihai Gurei, cel care deţine Intro Design, unul dintre cele mai cunoscute showroom-uri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Capitală.

Antreprenorul crede că această tipologie de masă devine populară şi la noi pe de o parte datorită acestor tendinţe referitoare la consumul de cafea, dar şi datorită popularităţii designului nordic din zilele noastre, care acordă importanţă acestor piese.

Mai mult, Mihai Gurei spune că stilul nomad de viaţă, tipic milenialilor, influen­ţează interioarele prin prezenţa pieselor modulare, versatile, uşor de extins, reconfigurat, de folosit în diverse scenarii de locuire.

Varietatea de forme şi modele în care se prezintă mesele de cafea este fără rival la nivelul obiectelor pe care o casă le adăposteşte, dar fiind un obiect supus la o interacţiune zilinică cu utilizatorii săi, este de preferat ca produsul ales să fie din materiale destul de rezistente.

„Calitatea materialelor este strâns legată de durata de viaţă“, spune Diana Şucu, antreprenoarea care a adus pe plan local trei branduri americane de mobilier de lux, şi anume, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt.

Lemnul masiv de esenţă tare, metalul sau orice combinaţie de metal cu alt material sunt opţiuni interesante.

„La Bernhardt avem măsuţe de cafea cu structură metalică şi blat din marmură, o combinaţie cu totul specială şi unică. Tot aici găsim măsuţe din aluminiu turnat, în forme organice.“ La fel de ingenioase sunt şi măsuţele din furnir disponibil în multe pattern-uri, acesta fiind un material care nu se umflă, crapă sau deformează. La Ethan Allen găsim măsuţe cu blat din sticlă antichizată şi structură din oţel finisată în ton. „Pentru amenajări nobile, recomandăm măsuţele de cafea finisate cu foiţă de aur sau argint, aşa cum regăsim la Caracol“, mai spune Diana Şucu.

Anda Roman, cea care deţine showroom-ul de mobilier şi decoraţiuni interioare care-i poartă numele, spune că piesele vechi, de aproape 80 de ani, toate unicat, sunt printre preferatele ei din spaţiul pe care-l deţine.

„Foarte intresante îmi par şi mesele simple, realizate foarte frumos din lemn masiv şi marmură. Forma lor este minimalistă. Despre alte tendinţe nu pot să vorbesc. În plus, eu nu sunt un fan al tendinţelor. Cred că principala tendinţă care mă interesează este cum să nu mai ţinem seamă de tendinţe şi cum să ieşim din turmă“, mai spune antreprenoarea.

Cu toate acestea, sunt însă şi nişte reguli nescrise în alegerea unei măsuţe de cafea. Dacă măsuţa este aşezată în proximitatea unei canapele sau a unui fotoliu, atunci ea ar trebui să permită o mişcare cât mai naturală a braţului care lasă sau ridică ceaşca de cafea, ne recomandă Mihai Gurei.

„Amplasarea acesteia ar trebui să ţină cont de distanţa şi înălţi-mea faţă de canapea sau fotolii, de asemenea şi forma acesteia ar trebui să fie complementară canapelei. Pentru uzul zilnic ar trebui ţinut cont şi de tipul de material al mesei, de preferat uşor de întreţinut.“

Intro comercializează două tipuri de mese joase, renumitele coffee tables ce se pretează pentru zona de relaxare unde se pot servi şi mese de seară, şi side tables, ce sunt mai potrivite fotoliilor sau scaunelor de citit, mai spune Mihai Gurei.

În rest, varietatea de modele şi de materiale vine la pachet cu o versatilitate aparte la nivel funcţional.

„În linie cu tendinţele identificate anul acesta, vorbim despre măsuţe de inspiraţie art nouveau, cu elemente şi cromatică inspirate din natură, precum şi piese care îmbină designul şi funcţionalitatea, cum ar fi măsuţe atipice, cu formă rotundă şi mai multe niveluri sau măsuţe care dispun de spaţii de depozitare în care putem pune organizatoare decorative sau suporturi de reviste“, spune fondatoarea Vivre.

Astfel, chiar dacă măsuţa de cafea este cel mai des văzută în living, ea se acomodează uşor pe terase sau balcoane.

„Imaginaţia poate trece dincolo de această regulă nescrisă. De exemplu, holul poate găzdui o măsuţă de cafea, aceasta devenind astfel locul de organizare a cheilor sau genţilor“, completează Diana Şucu.

Antreprenoarea de la Vivre mai precizează că masa de cafea a devenit cu anii la fel de complexă ca existenţa noastră.

„Pe măsură ce stilul nostru de viaţă şi felul în care ne raportăm la amenajarea unui spaţiu s-au schimbat, măsuţa de cafea a căpătat funcţie practică şi estetică.“

În prezent, masa susţine mai mult decât o ceaşcă de cafea; aşezăm pe ea pahare de vin, telecomenzi, obiecte de decor, reviste sau cărţi, de unde şi denumirea de coffee table books, acele cărţi mari, ilustrate, care pot avea la rândul lor rol decorativ, mai spune Monica Cadogan.

Dar dincolo de această varietate copleşitoare de funcţii, una este de fapt mai importantă decât toate şi poate motivul pentru care măsuţa de cafea ne este atât de dragă.

„Are şi funcţia de a aduce oamenii împreună“, mai spune Anda Roman.