Arts & Design

Nu departe de bulevardul Dacia, una dintre puţinele artere cu clădiri istorice păstrate cu demnitate în zilele noastre, o fostă fabrică de medicamente se pregăteşte să devină complex de locuinţe

01 dec 2018 793 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Nu departe de bulevardul Dacia, una dintre puţinele artere ale Capitalei unde clădirile istorice mai sunt, măcar într-o mică măsură, păstrate cu demnitate în zilele noastre, o fostă fabrică de medicamente se pregăteşte să devină complex de locuinţe. Proiectul este „un experiment“, după cum îl descrie investitorul care a preluat clădirea cu scopul de a o readuce la viaţă. Un tip de experiment de care Bucureştiul duce lipsă în zilele noastre.

 

Era sfârşit de secol XIX - început de secol XX, când doamnele de onoare ale Curţii Regale îşi stabiliseră reşedinţe pe strada Dumbrava Roşie, în apropierea Pieţei Spaniei şi a Parcului Ioanid din Capitală. Multe dintre casele acelea sunt astăzi reşedinţe de ambasade sau imobile aflate în proprietatea unor instituţii sau investitori privaţi care le-au întreţinut cu grijă şi atenţie eleganţa de altădată. Aceleaşi case găzduiau cândva serate la care mulţi nici nu îndrăzneau să-şi imagineze că ar putea participa, fiind scene ale unor petreceri care condimentau peisajul social al vremii.

Există şi o serie de imobile în zonă cu care timpul nu a fost la fel de generos. Una dintre aceste clădiri este cea situată la intersecţia dintre străzile Dumbrava Roşie şi Aurel Vlaicu, un imobil ruinat de negura vremii, pe cale să reînvie, precum pasărea Phoenix din propria cenuşă.

„Clădirea a funcţionat, în perioada comunistă, ca fabrică de medicamente, apoi a fost lăsată în paragină“, povesteşte investitorul Mihai Arghiropol. În urmă cu 15 ani, imobilul a fost cumpărat de investitori spanioli, care însă s-au retras din România odată cu venirea crizei acum circa un deceniu.

„Aveam un prieten care stătea chiar vizavi şi, în 2013, în timpul unei vizite, când am văzut un anunţ că imobilul este de vânzare, m-am hotărât imediat să îl cumpăr, deoarece mi se pare emblematic pentru amintirea Bucureştiului interbelic“, povesteşte el.

Scenarist de profesie şi proprietarul agenţiei de publicitate Media One, Mihai Arghiropol nu se află la primul proiect imo-biliar, deşi spune că nu se consideră un dezvoltator. Toate proiectele pe care le-a finalizat până acum au fost, practic, reconversii ale unor imobile vechi şi degradate, pentru funcţionalităţi contemporane. Aşa s-a întâmplat, de pildă, cu o clădire din apropierea Spitalului Colţea, construită în 1920 şi transformată în spaţii pentru birouri şi evenimente pentru companii, folosită la cerere şi cu destinaţie de retail sau de showroom auto.

Cel mai nou proiect al investitorului român, clădirea de pe Dumbrava Roşie, va avea, la final, 14 apartamente, pentru care data de livrare este iunie 2019. Costurile ajung la 3.000 de euro pe metru pătrat şi deja o treime din locuinţe au fost contractate, cumpărătorii fiind oameni de business, din domeniul bancar, din avocatură, trading, IT. Nici străinii nu lipsesc din lista de viitori locatari.

„Proiectul se va numi La Maison şi va avea o altă abordare a stilului de locuire. Deşi, în esenţă, va fi o vilă multifamilială, locatarii vor găsi confortul unei case proprii“.

Cum construcţia nu a pornit de la zero, investitorul spune că nu au fost puţine problemele întâmpinate de-a lungul procesului de recondiţionare şi amenajare. Probleme care, în cazul unui imobil nou, nu există, precum nevoia de a consolida structura existentă sau adaptarea la reţelele de utilităţi la care clădirea era deja conectată. Arhitecta Cristina Georgescu s-a ocupat de readucerea la lumină a exteriorului clădirii, iar arhitectul Şerban Antoniu şi-a pus amprenta pe ceea ce se întâmplă la interior, pe compartimentări şi asistenţă tehnică.

„Ce contează cel mai mult este ADN-ul clădirii, nu finisajele neapărat, pentru că pe acelea le poate modifica oricine. E plin Bucureştiul de clădiri foarte frumoase care stau să se dărâme şi care ar merita să fie recondiţionate. Calea Victoriei, zona Armenească, strada Negustori sunt câteva dintre zonele de acest tip“, spune Mihai Arghiropol.

Investiţia în proiectul de pe strada Dumbrava Roşie este făcută de Mihai Arghiropol prin MAD Projects, MAD fiind acronimul de la „Make a difference“ („Fă diferenţa!“ – trad.), aplicat în conceptul de locuire. Pasiunea lui pentru arta şi arhitectura veche a Bucureştiului, alimentată şi de un master în Istoria artei şi filosofia culturii,

l-a făcut să adopte acest principiu pentru orice proiect imobiliar în care a fost implicat.

Tocmai de aceea, Mihai Arghiropol spune că mai are două clădiri istorice în Bucureşti, pentru care se află în curs de obţinere a avizelor necesare în vederea începerii procesului de transformare. Idei şi soluţii există, e nevoie însă de mai mulţi oameni care să vadă dincolo de ziduri în ruină şi de garduri înalte menite să ascundă gradul de degradare.

„Cred că s-au făcut greşeli mari în anii ’90 din punct de vedere arhitectural, dar astăzi gusturile s-au rafinat şi sunt mai bine racordate la ceea ce înseamnă design urban“, conchide Mihai Arghiropol.