Arts & Design

Irina Wagner, Wagner Arte, despre revenirea în prim-plan a porţelanului: „Există încă un segment de oameni care sunt dispuşi să investească în această zonă pentru că apreciază arta şi designul, o dată ca pe o investiţie pe termen îndelungat şi apoi ca valoare estetică“

15 mar 2021 243 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

„Am o pasiune pentru ceşti şi le colecţionez. Am ceşti vechi, din diverse colţuri ale lumii“, scria într-o postare pe reţelele sociale o antreprenoare. La scurtă vreme după, absolut întâmplător, am descoperit un magazin online de porţelanuri vintage. Apoi, la o căutare mai amănunţită, pentru a documenta acest trend, am aflat că dragostea pentru acest material fin supranumit în trecut aurul alb a renăscut, în special în mediul virtual şi pe reţelele sociale, unde ceşti şi farfurii stau lângă bibelouri, vaze şi bijuterii din porţelan.

Pentru a înţelege dacă revenirea în prim-plan a porţelanului e mai degrabă o tendinţă recentă sau un fenomen mai vechi, am vorbit cu Irina Wagner, cea care alături de sora sa Ana a dezvoltat Wagner Arte Frumoase şi Poveşti. Povestea acestui business lansat acum mai bine de 15 ani este scrisă şi pictată pe porţelan, un material nobil pe care cele două surori au pariat mai presus de tendinţe.

„Ar fi două abordări ale fenomenului. Una ţine de perioada pre-pandemie (şi această orientare către porţelan - n. red.) şi face parte dintr-un proces normal de educaţie estetică şi expunere către lucruri frumoase prin călătorii şi experienţe.“ De aici şi apetitul pentru frumos şi obiecte de design, din acea nevoie de a ne satisface cât mai multe necesităţi de la vârful piramidei Maslow, nevoi superioare ce ţin de spirit, spune Irina Wagner.

Apoi, vin abordarea şi realitatea din timpul pandemiei, şi anume întoarcerea oamenilor către casă. Prin simpla observaţie, ne dăm seama de ce fel de lucruri suntem înconjuraţi, ne dăm seama că frumosul contează şi, petrecând mult timp în casă, ne face plăcere să avem un ambient plăcut şi ritualuri însoţite de obiecte frumoase.

„Este vorba despre o întoarcere spre noi înşine şi despre apreciere şi investiţie în stări de bine, într-o lume care parcă a luat-o anapoda în ultimul an.“

Această stare, spune cofondatoarea Wagner Arte, provoacă interesul pentru obiectele care pot fi transmise din generaţie în generaţie, duce la orientarea către lux şi valori, către permanenţă.

„Există încă un segment de oameni care sunt dispuşi să investească în această zonă pentru că apreciază arta şi designul, o dată ca pe o investiţie pe termen îndelungat şi apoi ca valoare estetică.“

Această orientare către frumos, către interior şi către lux este de fapt o tendinţă internaţională, cu prelungiri şi în România, spune Irina Wagner. Mai mult ca oricând, acasă, locul în care ne simţim în siguranţă, contează.

„Observăm că şi marile branduri care activează în fashion au deschis de anul trecut linii legate de casă şi home design. Louis Vuiton, Hermès sau Versace colaborează cu designeri şi intră în linii noi de business, lucru pe care, în mod natural, l-am făcut şi noi.“ Wagner Arte Frumoase şi Poveşti a dezvoltat o linie specială de obiecte de baie şi produse cosmetice ambalate în recipiente de porţelan, a intrat în proiecte de design interior şi amenajări, a promovat vânzările de obiecte de iluminat şi mic mobilier cu porţelan încastrat. „Să te simţi bine în spaţiul tău înseamnă că eşti bine şi în interiorul tău şi invers.“

Povestea Wagner Arte începe să se scrie în 2005, după cum povesteşte Irina. Atunci, brandul ce poartă numele de familie al celor două surori a prins contur.

„Iar Ana Wagner, încă de pe băncile facultăţii, a lucrat în acest meşteşug, ducându-l la perfecţiune.“ Ana este artistul, iar Irina este cea care se ocupă de managementul afacerii.

„Am început în 2005 cu un magazin în bulevardul Carol, un spaţiu ce reprezenta un hub al artelor decorative şi nu numai, un magazin pentru arta ceaiului şi a cafelei.“ A fost o perioadă boemă în care magazinul găzduia multe arte şi creaţiile mai multor artişti. Între timp însă a intervenit şi pragmatismul, rigoarea şi planificarea afacerii. „Ceea ce a rămas neatins însă au fost şi sunt libertatea de a visa şi creativitatea. Tot atunci am îndrăznit să trecem de la decorarea porţelanului art de la table la crearea unor obiecte sofisticate care au porţelanul în centrul lor: bijuterii spectaculoase, mobilier, obiecte de iluminat, decor pentru baie.“

Marele pas, cele două surori l-au făcut în 2009, când au mizat puternic pe lansarea bijuteriilor din porţelan, domeniu în care Ana Wagner a dat frâu liber imaginaţiei şi creativităţii sale, aducând pe piaţă serii întregi de piese ce pot fi lăsate moştenire din generaţie în generaţie. Bijuteriile sunt realizate din porţelan, îmbinat armonios cu pietre şi metale preţioase sau cu perle.

„Afacerea noastră s-a născut din pasiunea pentru arte şi în special pentru arta porţelanului şi din spiritul de echipă al nostru. Împrumutăm businessului valori şi un stil de viaţă proprii, ambalate în mult profesionalism şi rigoarea unui meşteşug dus către perfecţiune.“

Irina spune că Wagner Arte este cunoscut pentru că a reuşit să îmbine armonios tradiţia cu inovaţia, creativitatea şi designul cu respectul pentru valori şi familie.

„La noi totul se subordonează însă profesionalismului, aş spune chiar perfecţionismului care o caracterizează pe Ana. Şi asta e fundamental, pentru că prea adesea vedem astăzi în societate foarte mult diletantism bine ambalat în imagine.“ 

Calitatea unui obiect din porţelan este dată de mai multe elemente - materialul folosit, designul, decorul şi originalitatea lui, tehnica decorării.

„În atelierul nostru, obiectele sunt ridicate la rang de artă prin faptul că Ana le creează, fiecare produs fiind unic. Wagner Arte a deschis un drum nou în arta porţelanului din România.“

Porţelanul are o istorie mare şi tristă cumva în România. A fost o industrie extrem de prolifică ce a dat încet-încet faliment după anii ’90, spune Irina Wagner. Încă există două fabrici mari, iar acestea fac export în principal pentru marii retaileri, nedezvoltând însă obiecte de mare fineţe sau de lux, adaugă ea. Spre exemplu, fabrica Apulum din Alba Iulia este unul dintre furnizorii gigantului Ikea.

România avea o tradiţie a porţelanului înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, însă a urmat comunismul şi în acea eră bibelourile erau aşezate pe macrameurile părinţilor şi bunicilor sau stăteau în vitrine bine închise.

„Sunt obiecte pe care poate astăzi unii dintre noi le privesc cu nostalgie sau umor pentru că le amintesc de copilărie. Dar drumul de la acele obiecte ale perioadei comuniste la arta porţelanului românesc de astăzi a fost parcurs de brandul nostru ca avangardă.“

Porţelanul, spune Irina Wagner, este un material nobil, denumit în Evul Mediu aurul alb. Era cadoul favorit al regilor. Reţeta sa era ţinută secretă, iar muncitorii din manufacturi erau proprietatea regelui, neputând să părăsească fabrica sau domeniul regal.

Porţelanul a fost inventat în China antică, în perioada dinastiei Tang. În Europa a fost reinventat în secolul al XVII-lea la Meissen, în Germania. „A tot călătorit din China spre Europa, însă niciodată nu s-a putut afla formula. Practic, germanii l-au reinventat după propria formulă.“

Porţelanul este obţinut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste compuse din cuarţ, caolin şi feldspat împreună cu adaosuri mai mici de alte componente. Iar formula exactă diferă de la fabrică la fabrică. Este un material dur, dar casant, care rezistă la temperaturi înalte şi suportă decoruri diverse realizate manual sau industrial, însă toate acestea necesită ardere la 1.000 de grade. Şi la decorare temperaturile diferă în funcţie de culorile folosite şi de tehnică, spune Irina Wagner.

„Obiectele din porţelan suportă decoruri de platină (argintiu) sau aur (auriu). În atelierul nostru fiecare obiect este înnobilat cu aur sau platină.“

Iar denumirea de porţelan vine de la o scoică ce în italiană se cheamă Porcellana, albă, frumoasă, transparentă. Cu cât e mai bun şi mai fin un porţelan, cu atât e mai translucid şi are o culoare albă sau alb-crem.

Tocmai datorită acestei transparenţe, surorilor Wagner le-a venit ideea de a folosi piese de porţelan în obiectele de iluminat. „În timp ce verificam calitatea ceşcuţelor şi a ceainicelor într-o lumină puternică, pentru a descoperi piesele cu fisuri şi defecte, am observat că lumina trece prin acest material şi dă o căldură aparte spaţiului.“ Aşa au apărut obiectele de iluminat şi tablourile fotofore pe piaţă.

Iar planurile celor două surori nu s-au oprit aici. Ele au realizat local o serie de asocieri cu mari artişti în expoziţii comune, având ca temă porţelanul. „Îl amintesc pe maestrul Ştefan Câlţia cu care am avut patru asemenea colaborări.“ Totodată, Wagner Arte a ieşit pe piaţa internaţională în expoziţii de bijuterie (Inhorgenta - München, Pure - London) sau home design (Maison&Objet - Paris).

Mai mult, Ana Wagner a fost invitată de Vista Alegre, o fabrică portugheză cu tradiţie încă din secolul al XVII-lea, să creeze câteva linii de obiecte.

„Iar recent, Fundaţia Michelangelo din Elveţia a numit-o pe Ana unul dintre cei mai valoroşi meşteşugari în arta porţelanului din Europa.“