Arts & Design

Căsuţe în copac pentru oameni mari: Cum arată două dintre cele mai frumoase astfel de proiecte, făcute de la zero de două cupluri de tineri antreprenori? Galerie Foto

20 feb 2020 2045 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Nu există om mare care atunci când a fost mic să nu fi visat la o căsuţă în copac. Partea bună este că unii chiar ajung să-şi îndeplinească visele din copilărie spre bucuria noastră, a tuturor, oameni mari doritori de confort, dar visând la fel şi fel de evadări.

„Am vrut o căsuţă în copac din mai multe motive, însă în primul rând pentru că ideea de căsuţă în copac are un iz romantic şi jucăuş în acelaşi timp“, spun Irina şi Tibi, cei doi antreprenori care se află în spatele proiectului Po­rumbacu Treehouse, din satul Porumbacu de Sus. Satul se găseşte undeva între Sibiu şi Braşov, la poalele Negoiului, al doilea vârf ca înălţime din ţară. Traseul spre vârf începe chiar din acest sat.

Dincolo de faptul că o căsuţă în copac este ca o călătorie în timp, Irina şi Tibi spun că al doilea motiv care a contat în luarea acestei decizii de investiţii a fost impactul redus asupra mediului al proiectului.

„Impactul asupra naturii înconjurătoare a fost minim şi combinaţia dintre cele două oferă oaspeţilor, fie că vorbim de cupluri sau familii cu copii, o experienţă cu adevărat inedită şi relaxantă, aproape de natură.“

Proiectul caselor din copac nu este prima iniţiativă a celor doi antreprenori, dar este cu siguranţă cea mai ghiduşă.

„Iniţial am pornit proiectul cu renovarea vechii şuri a casei părinţilor şi am transformat-o în casă de oaspeţi, în anul 2014. Abia apoi ne-am gândit că ar fi păcat să nu punem în valoare şi pădurea din spatele grădinii, o pădure plantată de tatăl meu acum 25 de ani.“

Ulterior a venit munca de cercetare, pentru că proiectul caselor în copac trebuia să aibă un impact minim asupră pădurii, dar să fie suficient de bine gândit astfel încât să le asigure tot confortul necesar unor „copii mari.“

„O căsuţă în copac era clar un răspuns la ce ne-am dorit noi. Prima căsuţă a primit oaspeţi în 2017, iar cea de-a doua un an mai târziu.“

Au avut şansa unor constructori buni, aşa că rezultatul a fost pe măsura aşteptărilor.

„În căsuţe putem acomoda două, maximum patru persoane, adică un cuplu sau o familie cu copii. Căsuţele au un dormitor, o chicinetă şi o baie complet utilate.“

Imobilele sunt realizate din lemn, în cea mai mare parte, dar şi din materiale reciclate. Sticla este însă ce le face cu adevărat deosebite, suprafeţele vitrate foarte mari eliminând bariera dintre casă şi pădure.

„Pilonii de susţinere sunt foste conducte de gaz recuperate. Elementul distinctiv al căsuţelor noastre este sticla. Ne-am dorit foarte mult să creăm sentimentul de cufundare în natura înconjurătoare şi tocmai de aceea am vrut să avem foarte multă suprafaţă vitrată. Am vrut să aducem copacii în casă, să creăm acea senzaţie de plutire printre copaci.“ Mai departe, locul în sine, satul Porumbacu de Sus, este deosebit, pentru că are toate elementele unui sat montan, dar şi cele ale unui sat tipic din Transilvania.

„Din punct de vedere turistic, satul este în plină dezvoltare, în ultimii ani apărând mai multe proiecte interesante. Oaspeţii care vin aici o fac în primul rând pentru natură, pentru relaxare şi pentru a explora diverse trasee montane. În plus, amplasarea (între Sibiu şi Braşov) îl face potrivit şi ca punct de explorare a zonelor de interes turistic din Transilvania.“

Tot în aceeaşi regiune din inima ţării, Transylvania Log Cabins este un alt proiect care le îndeplineşte oamenilor mari visele de mici. Iar în spatele lui se află un cuplu de tineri, Gabriela şi Rareş Timiş. Proiectul se află în satul Peşteana, din Hunedoara, foarte aproape de Haţeg.

„Ne-am stabilit aici în urmă cu patru ani. Eu m-am născut la Bacău, dar am locuit în Irlanda până acum patru ani când m-am mutat în România“, spune Gabriela Timiş.

În Irlanda, ea a fost fotomodel timp de opt ani, în Dublin, apoi a studiat fotografia un an, după care alţi trei ani i-a dedicat designului interior, urmând o perioadă de studiu în zona de asistenţă medicală.

„Apoi am revenit la prima mea iubire, designul, şi am studiat Arhitectură şi Design. Acum sunt arhitect de interior cu acte în regulă. Rareş, soţul meu, este un globetrotter care a colindat toată lumea, inclusiv America Latină“, mai spune Gabriela.

Cei doi au luat legătura undeva prin 2016 şi din vorbă în vorbă, la invitaţia lui Rareş, Gabriela a luat un avion şi a plecat în Buenos Aires.

La acel moment, Rareş lucra la o şcoală de surf, dorindu-şi această experienţă după o copilărie petrecută la munte.

„Apoi am mers în Uruguay, ulterior în Rio de Janeiro în Brazilia. După o lună de colindat, ne-am întors în România şi ne-am stabilit la Peşteana, locul unde a copilărit Rareş, mai exact la casa părinţilor lui.“ Când s-au mutat în ţară, aveau doar una dintre cele patru cabane, cea cu specific tradiţional, Transylvania Log Cabin.“

Dar dincolo de şcoala de surf, Rareş mai avea un vis.

„Ne-am gândit să facem căsuţe în copac pentru că era visul lui Rareş din copilărie. Iniţial, am construit prima căsuţă în copac pentru noi, pentru a-şi satisface Rareş dorinţa. Ulterior, am listat-o pe Airbnb (platformă globală de cazări - n. red.) doar pe timpul verii. Fiind foarte populară, am deschis-o şi pe timpul iernii, după care am mai construit încă una. Locuri clasice de cazare găseşti la tot pasul.“

Fiecare cabană are dotări diferite, dar au tot confortul, de la încălzire cu şemineu sau sobă cu lemne, până la băi interioare şi bucătării complet utilate.

„Poţi sta confortabil chiar şi o lună. Ambele căsuţe sunt la fel de populare. Cabanele pot găzdui patru, respectiv cinci persoane.“

Materialele folosite pentru căsuţele din copac sunt, la bază, materiale reciclabile şi naturale. S-a folosit, într-adevăr, lemn în proporţie de 90%, geamuri reciclate, uşi recondiţionate, dar şi materiale sau finisaje noi, cumpărate din magazine de specialitate. Căsutele beneficiază de o izolaţie foarte bună pe bază de lână, 100% naturală şi netratată.

„Dacă o tratezi, ea îşi pierde din calităţile pentru care e folosită şi diminuează din beneficii. În România, folosirea lânii ca izolaţie este un concept relativ nou, care începe să ia amploare, însă deocamdată nu este la fel de popular ca vata minerală sau bazaltică.“

Dacă dintr-un oarecare motiv odată ajunşi acolo vă decideţi să vă daţi jos din copac, în zonă sunt munţii Retezat, ruinele romane de la Sarmizegetusa, cea mai veche biserică din România, biserica din Densuş, castelul Corvinilor, dar şi vreo 15 kilometri de pârtii de schi.

Şi cum mai toţi oamenii mari vor să retraiască magia copilăriei, ambele cupluri de antreprenori au planuri de dezvoltare.

„În viitor, ne dorim să oferim oaspeţilor noştri o experienţă completă, pe lângă cazare să dezvoltăm şi partea de experienţă culinară, dar şi un spa integrat în natură. Avem tot mai des cereri în căsătorie la căsuţe şi tocmai de aceea ne gândim să creăm un spaţiu care să permită organizarea de mici evenimente în natură“, spun Tibi şi Irina.

Între timp, Gabriela şi Rareş sunt şi ei ocupaţi să îmbunătăţească experienţa copilăriei pentru oamenii mari.

„Pe viitor poate mai construim ceva, însă este o surpriză!“, mai spun cei doi.