După Afaceri

Acasă la Miţa Biciclista sau care este povestea redeschiderii uneia dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti? ”Impactul va fi, categoric, unul major.” Galerie FOTO

09 dec 2022 2817 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Prin redeschiderea după 80 de ani a casei Miţa Biciclista, una dintre cele mai faimoase clădiri ale Bucureştiului, Piaţa Amzei are toate şansele să devină un nou centru cultural şi social al Capitalei, mai ales ţinând cont de procesul de revitalizare excepţional prin care a trecut zona în ultimii ani.

La finalul lunii noiembrie, cu mare bal, s-a redeschis publicului larg, după o absenţă de opt decenii, casa Miţa Biciclista, una dintre bijuteriile arhitecturale ale oraşului, care face parte dintr-un club select de 159 de monumente de valoare naţională din patrimoniul Capitalei.

Clădirea Miţa Biciclista din Piaţa Amzei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil Art Nouveau, după un proiect realizat de arhitectul Nicolae C. Mihăescu. Declarat monument de arhitectură în stil baroc, imobilul este un simbol al Bucureştiului datorită notorietăţii Mariei Mihăiescu, alintată de un jurnalist amorezat cu porecla Miţa Biciclista, curtezană celebră şi prima femeie din Bucureşti care a mers pe bicicletă.

„Istoria Casei Miţa Biciclista începe la debutul secolului al XX-lea. Este ridicată în perioada 1908-1910, înaintea Marelui Război. Maria Mihăescu, numită de presa bucureşteană «Miţa Biciclista», primeşte casa din Piaţa Amzei în dar de la Principele Ferdinand la doar 23 de ani“, spune Edmond Niculuşcă, preşedinte şi fondator ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate), ONG care şi-a făcut din tema vieţuirii urbane de calitate un scop în sine.

De-a lungul anilor, ARCEN a devenit unul dintre cei mai mari susţinători şi protectori ai Bucureştiului, derulând o serie de proiecte menite să scoată în evidenţă patrimoniul Capitalei, dar şi să îmbunătăţească relaţia dintre locuitor şi oraş.

Un exemplu ar fi Catalog Bucureşti, primul inventar complet al tuturor imobilelor (vechi, noi, în şantier şi al terenurilor virane) de pe toate străzile din cele 98 de zone construite protejate ale Capitalei, un fel de bază de date despre starea de conservare a ţesutului construit din cartierele istorice ale urbei, menit să ilustreze problemele oraşului.

Un alt program este Cu bastonul prin Bucureşti, care se desfăşoară în fiecare an, din primăvară până în toamnă, în diverse cartiere istorice ale oraşului. Traseele culturale măsoară doi kilometri, durează două ore, au doi povestitori şi opt opriri interactive care îmbină poveştile, literatura, istoria, arhitectura, educaţia vizuală şi anecdotele din presa veche bucureşteană (1880-1948).

Dar poate cel mai cunoscut proiect al ARCEN a devenit în ultimii ani Străzi Deschise, un manifest pentru viitorul oraşului şi un pas important pentru o viaţă urbană de calitate. Proiectul iniţiat de ARCEN în 2020 îşi propune să pună în valoare spaţiul public, să crească siguranţa pentru pietoni şi biciclişti, să ofere o nouă perspectivă de raportare a locuitorilor faţă de oraş şi să încurajeze activităţile recreaţionale. Reducerea accesului maşinilor în centrul oraşului, prin închiderea pentru automobile, pe durata weekendurilor, a unor artere precum Calea Victoriei, încurajează mersul pe jos, un pas necesar în vederea reducerii poluării. Totodată, Străzi Deschise a dus la revitalizarea completă a unor zone, exemplul Piaţa Amzei fiind grăitor. Acum, prin deschiderea casei Miţa Biciclista, zona Amzei câştigă şi mai mult în greutate ca pol social în ţesătura Bucureştiului.

„Casa este una atipică pentru Bucureşti prin decoraţiile art-nouveau de pe faţadă, decoraţii foarte rar întâlnite în Capitală.“ Somptuo­zitatea casei corespunde statutului celebrei Maria Mihăescu, având rol de reprezentare şi fiind o casă de ceremonii, în care aveau loc întâlniri mondene şi baluri, explică fondatorul ARCEN.

„Casa se afla la graniţa dintre zona negustorească a halelor pieţei Amzei şi zona rezidenţială aristocratică dinspre capătul nordic al Căii Victoriei, unde puteai întâlni familii precum Brătianu, Monteoru, Kreţulescu sau Ghyka.“ Imobilul are 16 camere şi o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 900 de metri pătraţi.“

Splendoarea aproape indecentă a casei complimentează una dintre cele mai fascinante personalităţi mondene interbelice. Maria Mihăescu se spune că a fost prima femeie din România care a mers cu bicicleta, iar asta îi şoca pe bărbaţii vremii.

„Era curtezană de lux, şcolită în străinătate în arta amorului. Avea o casă ca un palat, trăsură, maşină coupé şi servitori din Polonia. Mânca doar la Athénée Palace. Printe amanţii ei s-au numărat Nicolae Grigorescu şi Octavian Goga“, scrie AlephNews. Porecla i-a venit de la un oarecare jurnalist, Ranetti, care nu avusese nicio şansă în faţa fermecătoarei femei, suficient de curajoase pentru a se plimba în pantaloni pe bicicletă, în văzul tuturor, pe cea mai frumoasă arteră a Bucureştiului din toate timpurile.

„Miţa Biciclista devenise celebră încă din 1905, datorită unei bătăi cu flori câştigate pe Coasta de Azur şi despre care presa franceză mondenă scrisese cu mult entuziasm“, spune Niculuşcă.

Clădirea istorică din strada Biserica Amzei numărul 9 a fost naţionalizată în anul 1950 şi ocupată de comunişti, Miţa Biciclista murind la 83 de ani în sărăcie.

„Imobilul a fost locuit de 16 familii, pierzând în timp o serie de elemente valoroase. Au rămas însă, până azi, oglinzile şi scara istorică, decoraţiile de la etajul 1 al imobilului şi întreaga şi bogata decoraţie a faţadei.“

Palatul s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, însă apoi, după 1989, a fost lăsat în paragină şi abia în 2013 a început să fie consolidat şi restaurat de o firmă spaniolă care a cumpărat imobilul de la moştenitorii Miţei.

Potrivit informaţiilor ZF, grupul spaniol Mantor, jucător activ pe piaţa  construcţiilor din România, a executat lucrările de consolidare a clădirii istorice Miţa Biciclista din Piaţa Amzei, investiţia ajungând la 4,5 milioane de euro. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Mantor, în procesul de consolidare şi restaurare a clădirii au fost păstrate toate mulurile (ornamente arhitecturale) acoperişurilor şi şemineele cu valoare istorică. Şarpantele (schelet care susţine acoperişul) şi pereţii au fost consolidaţi în întregul imobil, iar tâmplăria corpurilor monumente a fost restaurată în totalitate, fiind recuperat mai bine de 50% din parchetul corpului principal. Totodată, a fost anvelopată casa, inclusiv structurile de lemn. Mai departe, datorită com­plexităţii proiectului, au fost necesare multe schimbări pe parcurs şi participarea unei echipe mari, din care au făcut parte atât antreprenorul general, arhitectul proiectant, inginerul de structură, cât şi un arhitect asistent, arhitecţi specializaţi, designeri, sculptori, restauratori, un diriginte de şantier specializat şi mulţi alţi oameni care au reuşit să ducă proiectul cu succes până în faza actuală.

„Proprietarul actual dezvoltă alături de ARCEN un amplu proiect cultural de reintegrare a imo-bilului în circuitul zilnic al oraşului şi de transformare a casei într-un punct de atracţie al Capitalei“, mai spune Edmond Niculuşcă.

Astfel, Casa Miţa Biciclista va cuprinde un stabiliment creativ, un cinema, dar şi o brasserie.

„Din 2023 până în anul 2033, imobilul se va transforma într-un spaţiu cultural deopotrivă conceptual şi experimental - loc de întâlnire, schimb de idei şi reflecţie pentru viitorul oraşului, arta şi cultura sa independentă, precum şi pentru starea de bine şi plăcerea de a trăi a bucureştenilor.“

Astfel, Casa Miţa Biciclista lansează o provocare atât mediului artistic, creativ şi profesional, cât şi mediului de afaceri, comunităţilor urbane şi publicului larg al Capi­talei - aceea de a stabili şi susţine împreună un nou standard de viaţă de zi cu zi şi noapte de noapte pentru Bucureştiul contemporan.

„Impactul va fi, categoric, unul major. Zona Amzei s-a revitalizat în ultimii ani, datorită unui alt proiect ARCEN, «Străzi Deschise», dar doar pe segmentul de HoReCa. Era nevoie şi de apariţia unei atracţii culturale.“

Crearea unui hub cultural şi atragerea de artişti, turişti şi public din tot Bucureştiul va creşte şi mai mult atractivitatea zonei.

„Zona Amzei are toate datele să devină un pol cultural şi social al centrului Bucureştiului, conectat la comunităţile culturale locale şi europene.“

 

Edmond Niculuşcă, preşedinte şi fondator, ARCEN: „Istoria Casei Miţa Biciclista începe la debutul secolului al XX-lea. Este ridicată în perioada 1908-1910, înaintea Marelui Război. Maria Mihăescu, numită de presa bucureşteană «Miţa Biciclista», primeşte casa din Piaţa Amzei în dar de la Principele Ferdinand la doar 23 de ani.“

„Casa este una atipică pentru Bucureşti prin decoraţiile art-nouveau de pe faţadă, decoraţii foarte rar întâlnite în Capitală“