Pandemia COVID a adus schimbări fără precedent în vieţile oamenilor de pe întreaga planetă, o zonă de impact fiind cea a welnessului. Obiceiuri ca un comportament alimentar mai sănătos, practicarea sportului şi îmbunătăţirea calităţii somnului au intrat, treptat, în rutina populaţiei. Nevoia de orientare a oamenilor către un stil de viaţă sănătos a venit şi ca urmare a afecţiunilor din sfera sănătăţii mintale, unde, doar în primul an de pandemie, prezenţa anxietăţii şi depresiei în rândul populaţiei a crescut cu 25% la nivel global, potrivit OMS.
Comisia Europeană a anunţat şi un buget de 5,3 miliarde de euro în perioada 2021-27, destinat programului EU4Health, „un mesaj clar că sănătatea publică este o prioritate pentru UE şi unul dintre principalele instrumente pentru a deschide calea către o Uniune a Sănătăţii Europene”, cu focus pe îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii.
Tot mai conştienţi de impactul stării de bine asupra calităţii vieţii, consumatorii cheltuiesc, potrivit McKinsey, mai mult pentru wellness decât au făcut-o vreodată, iar acest sector reprezintă în prezent o piaţă de 1,5 trilioane de dolari la nivel mondial, cu o rată anuală de creştere de 5-10%. Principalele şase categorii de interes în zona de wellness sunt sănătatea, fitnessul, nutriţia, aspectul fizic, somnul şi mindfulnessul.
Creşterea interesului pentru sport e un indicator relevant în această direcţie. Doar în Statele Unite, jumătate dintre consumatori au raportat că wellnessul a devenit o prioritate de top, o creştere de 8 procente faţă de 2020. La fel, în SUA numărul de intrări în sălile de fitness aproape s-a dublat faţă de perioada pre-pandemie, iar numărul de studio-uri de fitness şi reţele tip butic a înregistrat o evoluţie de 22%, potrivit Fortune. La nivel local, datele anterioare ale ZF, preluate de la Registrul Comerţului, arată că în 2022 piaţa sălilor de fitness atinsese o valoare de 657 de milioane de lei, cu un număr de 1.817 companii de profil active şi 3.100 de angajaţi. Cifrele indică o evoluţie cu aproape 100 de companii faţă de 2019, an prepandemic, când în România funcţionau, pe plan local, 1.726 de companii de profil, dar şi o dublare a cifrei de afaceri cumulate, de la 297,5 milioane de lei. Estimările din piaţă arată că, la nivelul anului trecut, pe plan local existau circa 1 milion de oameni abonaţi la săli de fitness. Faţă de media UE, România rămâne însă în urmă la capitolul sport. În 2019, piaţa locală se afla pe ultimul loc la practicarea sportului, menţinerea în formă sau participarea la activităţi fizice recreative (de timp liber) cel puţin o dată pe săptămână, conform Eurostat, faţă de 44,3%, media Uniunii Europene. La ultimul Eurobarometru destinat sportului, din 2022, în timp ce la nivelul UE 6% dintre respondenţi au declarat că fac sport în mod regulat, 32% cu oarecare regularitate, 17% rareori şi 45% niciodată, România a înregistrat însă procente mai mici: 2% la prima categorie, 18% la cea de-a doua, respectiv a treia categorie şi 62% la ultima.
Focusul pe wellbeing în mediul corporate
În mediul corporate, datele Research Market Community, citate de LinkedIn, arată că piaţa de wellness corporate atinsese, în Europa, o valoare de peste 52 de miliarde de dolari în 2023, iar estimările sunt că aceasta va evolua cu o rată de creştere anuală compusă de 7,2% în intervalul 2023-2030, până la aproape 100 de miliarde de dolari. Un procent majoritar, de 81% dintre organizaţii, au îmbunătăţit focusul pe sănătatea mintală ca răspuns la pandemie, potrivit CIPD (Institutul de Excelenţă în Furnizarea de Personal şi Dezvoltare). Investiţiile companiilor în zona de wellbeing sunt cu atât mai necesare cu cât nivelul de stres al angajaţilor rămâne ridicat, iar un beneficiu extrasalarial precum includerea unui abonament medical în oferta de angajare poate reprezenta un factor decizional important. Ultimul raport al Deloitte cu focus pe wellbeingul la locul de muncă arată că, pentru al treilea an la rând, oamenii încă se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte starea de bine, şi doar 56% au raportat un wellbeing excellent sau bun. În plus, cel puţin 4 din 10 angajaţi, manageri sau executivi susţin că se confruntă întotdeauna sau adesea cu starea de stres sau epuizare. Depresia se menţine la un nivel ridicat şi în România, unde în pandemie 90% dintre angajaţi aveau simtome care duc la depresie, iar în prezent ne situăm pe locul 126 în lume ca număr de cazuri diagnosticate cu depresie, potrivit datelor OMS.
Ca urmare a eforturilor de a oferi un portofoliu cuprinzător de servicii, adresate nevoilor întregii pieţe, şi pentru a îmbunătăţi starea de bine a românilor, MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, a anunţat în 2022 o nouă premieră în industrie: extinderea cu o nouă linie de business, pe nişa de wellness, în urma semnării achiziţiei pachetului majoritar din cadrul Sweat Concept. Iar pentru a încuraja un stil de viaţă sănătos – primul pas spre prevenţie, în paralel cu abonamentele medicale oferite, compannia a inclus în oferta de servicii şi o categorie de abonamente de fitness şi wellness dedicate companiilor. Reţeaua Sweat Concept, bazată pe săli complet digitalizate, vine cu servicii integrale în şase locaţii cheie din Capitală.
Cele mai recente unităţi, inaugurate în Drumul Taberei, respectiv Aviatorilor, au presupus fiecare o investiţie de câte 1 milion de euro. Serviciile tradiţionale sunt completate de un nou concept adus de amenajate cu zone de relaxare, saune bio, zonă de training funcţional sau terase spaţioase unde sunt susţinute programe de antrenament în aer liber. Totodată, fiecare unitate este dotată cu console inteligente care permit contorizarea progresului şi a timpilor de odihnă, dar şi cu alte dispozitive menite să monitorizeze parcursul activităţii clienţilor ori să ofere feedback în timp real pe durata antrenamentelor.
„Noul context ne-a făcut să simţim o nevoie mai profundă de a avea grijă de noi şi de cei din jur, sub toate aspectele, de la sănătatea fizică la cea emoţională. Iar acest lucru a accelerat procesul de decizie pentru a intra pe un nou segment de business. Wellnessul nu mai este sectorul de lux al spa-urilor şi nici domeniul exclusiv al brandurilor de wellness. Este un mindset global care merge mână în mână cu stilul de viaţă al fiecăruia dintre noi. Aşadar, pornim la drum cu o nouă direcţie strategică ce vine în completarea serviciilor de diagnostic şi tratament pe care le oferim deja în cea mai mare reţea de unităţi medicale la nivel naţional”, a declarat la momentul achiziţiei Dorin Preda, Director Executiv, MedLife Group.
Potrivit lui, obiectivul companiei este acela de a deveni un furnizor integrat de abonamente, prin acces facil la asistenţă medicală preventivă, mişcare şi nutriţie. „Credem cu tărie că odată cu integrarea acestui model la nivel naţional, vom putea contribui, în timp, la o îmbunătăţire importantă a calităţii vieţii pacienţilor din România.”
Accesul la reţeaua de săli Sweat Concept e oferit şi angajaţilor MedLife, prin abonamentul SanoPass Fit, oferit gratuit întregii echipe de la începutul acestui an, ca parte a beneficiilor extrasalariale asigurate personalului. Abonamentul include, totodată, şi acces zilnic la fitness o dată pe zi, la oricare din cele peste 400 de săli de fitness din reţeaua naţională SanoPass, în paralel cu accesul la sălile Sweat Concept.
Jucătorul a achiziţionat, în urmă cu doi ani, un pachet majoritar din acţiunile platformei digitale SanoPass, ca parte a strategiei de de a veni în întâmpinarea nevoii de menţinere a unui stil de viaţă sănătos în rândul populaţiei. Platforma digitală SanoPass unifică şi facilitează accesul la sănătate şi fitness, oferind acces în peste 1.000 de clinici private, atât de proximitate, cât şi din reţele mari, şi în cele peste 400 de de săli de fitness din România. Prin intermediul acestei reţele naţionale de parteneri, SanoPass asigură servicii medicale şi de fitness pentru peste 50.000 de abonaţi.
Un stil de viaţă sănătos rămâne, aşadar, un prim pas pe care îl putem face în direcţia prevenţiei, înainte chiar de monitorizările de rutină recomandate de specialişti, iar activitatea fizică regulată contribuie la prevenirea mai multor afecţiuni, de la reducerea factorilor de risc cardiovasculari la reducerea stresului, prevenirea creşterii în greutate şi întărirea sistemului imunitar.
Surse:
https://www.mckinsey.com/industries/consumer-packaged-goods/our-insights/wellness-in-2030
https://www.linkedin.com/pulse/europe-corporate-wellness-market-size-byamf/
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_5573
https://health.ec.europa.eu/funding/eu4health-programme-2021-2027-vision-healthier-european-union_en
file:///D:/Downloads/eb525_factsheet_ro_ro%20(1).pdf
