ARPIM propune un plan de investiţii care poate transforma sectorul farmaceutic din România într-un motor de competitivitate regională
Industria farmaceutică inovatoare este deja cel mai dinamic sector de cercetare şi dezvoltare (C&D) din Europa, generând o valoare adăugată brută de 311 miliarde de euro şi susţinând peste 2,3 milioane de locuri de muncă. Anual, companiile farmaceutice investesc aproximativ 50 de miliarde de euro în C&D, contribuind semnificativ la excedentul balanţei comerciale al Uniunii Europene.
România are şansa de a valorifica acest potenţial pentru a deveni un hub regional pentru inovaţie şi producţie farmaceutică. Potrivit unor studii derulate de ARPIM în colaborare cu experţi în macroeconomie, dacă autorităţile vor implementa un cadru legislativ predictibil şi favorabil investiţiilor industriei farmaceutice inovative, contribuţiile directe la bugetul de stat pot creşte de la 6,26 miliarde RON încasate în 2023 până la 9,3 miliarde RON, iar aportul total la PIB ar putea depăşi 75 miliarde RON în anul 2028.
Potenţial mare, dar cu risc: ce arată exemplele recente despre climatul investiţional din România
Deşi România are premisele necesare pentru a consolida un sector farmaceutic competitiv la nivel european, în lipsa unui cadru legislativ stabil şi a unor condiţii de piaţă predictibile există riscul pierderii unor oportunităţi importante. Un exemplu relevant este decizia luată în urmă cu 10 ani de gigantul farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK) de a închide unitatea sa de producţie din Braşov (modernizată şi inaugurată în anul 2002) şi de a reloca producţia în Polonia şi Spania, două state care şi-au construit politici publice clare şi atractive pentru investitorii din industria farmaceutică.
Astfel de decizii reflectă o realitate frecvent semnalată de investitorii din industria farmaceutică: stabilitatea reglementărilor şi predictibilitatea politicilor publice sunt factori esenţiali în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea sau relocarea capacităţilor de producţie. În lipsa acestora, România riscă să rămână în afara unor fluxuri strategice de investiţii, în ciuda potenţialului său local foarte ridicat.
Plan de măsuri pentru transformarea industriei farmaceutice într-un sector strategic
„România poate deveni un hub regional de cercetare şi producţie în industria farmaceutică, dar acest lucru nu se va întâmpla de la sine. Avem nevoie de o politică guvernamentală activă, de un cadru legislativ stabil şi de politici publice care să faciliteze preluarea rezultatelor cercetării farmaceutice.”
Pe baza acestei viziuni, ARPIM a înaintat autorităţilor următorul pachet de propuneri:
- Necesitatea creării unui Comitet Interministerial pentru coordonarea politicilor de stimulare economică în domeniul farmaceutic, cu participarea activă a industriei.
- Lansarea unui program naţional de stimulare a investiţiilor în ştiinţele vieţii (producţie, C&D, digitalizare), inspirat din bunele practici europene.
- Asigurarea unui cadru legislativ stabil şi predictibil pentru a permite investiţii pe termen lung.
- Dezvoltarea parteneriatelor public‑privat (PPP) în sănătate – cu focus pe infrastructură, cercetare medicală, studii clinice şi tehnologii medicale avansate.
- Accelerarea implementării Strategiei Naţionale pentru Studiile Clinice.
- Introducerea unor facilităţi fiscale şi economice pentru stimularea producţiei locale de medicamente şi a C&D: deduceri de taxe, granturi, scutiri de taxe pentru investiţiile strategice.
Aceste propuneri sunt gândite de la bun început pentru a atrage investiţii directe, şi pentru a susţine transferul de know-how şi a creşte atractivitatea României ca locaţie de producţie, cercetare şi testare.
„Nu este suficient ca industria farmaceutică să fie tratată ca un simplu furnizor de medicamente. Este o industrie de importanţă strategică, comparabilă astăzi cu sectorul de IT sau cel al energiei, care poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra PIB-ului şi asupra echilibrării balanţei comerciale a României, asupra numărului de locuri de muncă cu un grad înalt de calificare, şi chiar asupra brandului de ţară”, subliniază Dan Zaharescu.
Modele de bună practică: Franţa, Polonia, Spania
„Când vorbim despre industria farmaceutică, nu vorbim doar despre un sector cu impact asupra sănătăţii publice, ci despre un motor real de dezvoltare economică. Avem deja exemple clare din Franţa, Polonia sau Spania, ţări care şi-au construit politici publice coerente pentru a atrage investiţii în producţie, C&D şi studii clinice. România poate face aceiaşi paşi. Condiţiile sunt clare: un cadru legislativ transparent şi stabil, un set de politici publice care sa permită preluarea rezultatelor cercetării medicale si farmaceutice, şi un dialog constant cu industria”, afirmă Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Franţa a lansat la începutul acestui an „Strategia de Inovaţie în Sănătate 2030”, cu o finanţare de 7,5 miliarde euro, direcţionaţi spre C&D, producţie şi digitalizare. Spania, prin programul PROFARMA, a reuşit să atragă in 2024 investiţii de aproape 800 milioane euro în studii clinice, iar Polonia aplică un model integrat de deduceri fiscale, cofinanţare din fonduri europene şi prioritizare a cercetării clinice şi producţiei locale.
România are şansa de a construi un model propriu, adaptat nevoilor locale, dar sincronizat cu tendinţele europene. Conform ARPIM, doar în 2023, companiile membre au investit 101 milioane de Euro în activităţi de cercetare şi dezvoltare, cu o creştere anuală constantă, şi au derulat 265 de studii clinice pentru peste 8.800 de pacienţi. Astăzi investiţiile au ajuns la aproximativ 250 de milioane de Euro iar numărul de studii clinice a trecut de 450.
De la plan la realitate
„Competiţia pentru investiţii în sănătate şi inovaţie este un fenomen real în Europa. România are resursele, expertiza şi potenţialul de a juca un rol central în regiune. Ce ne lipseşte este o strategie integrată, implementabilă, cu obiective clare şi sprijin politic pe termen lung”, concluzionează Dan Zaharescu.
Industria farmaceutică inovatoare a generat în 2023 venituri de peste 11 miliarde RON în gospodării şi a susţinut prin efecte directe şi indirecte aproximativ 57.000 de locuri de muncă. Contribuţiile la bugetul de stat şi la economia naţională pot creşte semnificativ, în condiţiile unor politici publice clare de stimulare a investiţiilor.
„Competiţia nu mai este doar pentru investiţii, ci şi pentru viitor cât mai prosper. Ţările care creează acum un cadru favorabil pentru inovaţie vor avea un avantaj competitiv major pe termen mediu şi lung. De aceea, apelul nostru este simplu: să facem din industria farmaceutică un pilon strategic pentru creşterea economică a României”, a încheiat Dan Zaharescu.
