Când vorbim de confort, armonie, căldură atât cât trebuie, curăţenie, lumină mângâietoare, texturi plăcute şi, în general, o stare bună, ne vine în minte cuvântul de origine nordică „hygge“. Imposibil de tradus printr-un singur termen, „hygge“ este definiţia unui moment în timp în care parcă toate sunt la locul lor. Chiar dacă n-o să dureze la nesfârşit, în acele chiar şi puţine clipe, armonia e supremă. Şi, din când în când, avem nevoie de fix asta în vieţile noastre. Această stare greu de pus în cuvinte au încercat s-o surprindă Maria şi Marius Temerel. Unde? La Hygge Cabana. Dar cum?
„Hygge Cabana se află în localitatea Malaia, judeţul Vâlcea, pe drumul care duce spre Transalpina, într-o zonă pitorească, înconjurată de munţi în stânga şi în dreapta, cu pădure în spatele cabanei şi cu râul Lotru în faţa ei. Terenul pe care am construit a fost moştenit de Marius de la bunica lui şi era lăsat în paragină“, povesteşte Maria Temerel.
Marius este soţul ei, iar împreună sunt părinţii a doi copii şi fondatorii cabanei cu nume de relaxare. De locuit, locuiesc în Bucureşti, unde, de altfel, le sunt şi joburile pe care le au în domeniul justiţiei. Cel de-al doilea „job“, Hygge Cabana, a apărut în viaţa lor pe neştiute în urmă cu opt ani, când Marius a luat-o pe Maria la o plimbare la bunica lui în Voineasa, unde el copilărise până la vârsta de şapte ani. Maria s-a îndrăgostit iremediabil atunci de acele locuri, de peisaje şi de natură în toată splendoarea ei. Fiind o familie care iubeşte să călătorească şi să petreacă timp în natură, n-au putut să nu se gândească şi la cum ar fi să existe un refugiu aparte pentru turişti în acea zonă a ţării.
„Ideea de a construi o cabană ne-a venit în perioada pandemiei, când mergeam foarte des acolo împreună cu familia şi mereu ne întorceam în Bucureşti mult mai relaxaţi, deconectaţi şi mult mai fericiţi, deşi în jurul nostru era panică. Când mergeam acolo, întreaga noastră zi se desfăşura în natură, făcând drumeţii prin toate acele locuri care ne tăiau răsuflarea.“
Au început să caute locuri de cazare în zona Malaia-Voineasa, dar nu prea găseau nimic cu care să rezoneze. Acela a fost momentul când, de la idee, au trecut la dorinţă şi au decis că trebuie să se apuce să-şi construiască propria cabană.
Au proiectat toată construcţia din lemn, ca o metodă de fugă de betoanele oraşului, dar şi ca un mod de a aduce natura şi mai aproape. În plus, poziţionarea cabanei într-o zonă pitorească şi proiectarea ei cu ferestre mari, cu deschidere către măreţia munţilor, sunt factori suplimentari care fac contactul cu natura şi mai apropiat. În acelaşi scop, în cabană nu sunt nici televizoare.
„Am vrut să lăsăm curtea exact aşa cum era ea, cu gardul ei de ţară, cu copacii şi cu drumul de acces, care este o uliţă de fapt, tocmai pentru a simţi atmosfera aceea de când eram copii, în vacanţă la bunici.“ În curte nu există ciment, betoane, pavaje, borduri, iar în interior, pe oaspeţi îi aşteaptă confortul de care au nevoie ca să se simtă bine chiar şi pentru o perioadă lungă de timp.
Inspiraţia, antreprenorii şi-au luat-o din toate călătoriile prin care au fost, iar ideea de a construi cabana în stilul A-frame a fost preluată de pe Pinterest. Şi-au spus că acea formă de A se încadrează perfect între munţii şi pădurile din împrejurimi. În curte au construit un focar cu pietre din râul Lotru, la care să se adune seara când se lasă răcoarea, pentru socializare în jurul focului. Au amenajat şi un loc de luat masa, cu băncuţe în stil retro din lemn, cu un grătar şi un tuci pentru mesele cu prietenii.
„Interiorul este compact şi luminos, datorită ferestrelor mari.“ Designul este simplu, cu accente de alb, negru şi crem, care se îmbină perfect cu nuanţa lemnului natur şi cu stilul boho-scandinav. „Stilul scandinav, cu piese moderne, şi optimizarea fiecărui colţ al casei oferă confortul şi starea de bine, de relaxare, de care avem nevoie după cinci zile petrecute în Bucureşti.“
Hygge Cabana are o suprafaţă de 120 de metri pătraţi şi o înălţime de opt metri, cu ferestre care pleacă din podea şi tot urcă. Gândită pe trei niveluri, cabana are la parter un living cu vedere spre toată curtea şi spre râul Lotru, o zonă de dining, o bucătărie open space, un dormitor cu o cadă freestangding cu vedere spre pădure şi o baie cu duş.
„În partea din faţă a cabanei, am lăsat open space toţi cei opt metri înălţime, exact cum sunt cabanele de tip A-frame în zona de nord a Europei“, spune Maria Temerel.
La primul etaj se află două dormitoare cu câte un geam din podea până în tavan, cu vedere la pădure, şi câte o fereastră pe partea cu munţii, iar la nivelul următor există de asemenea un dormitor despre care fiul Mariei şi al lui Marius spune că este „cel mai instagramabil dormitor din casă“. Accesul la el se face pe o scară de lemn puţin abruptă, care îi aminteşte Mariei de perioada copilăriei, când stătea la bunica ei şi urca în pod la fân.
Despre construcţie, spune că a costat cam 110.000 de euro, în condiţiile în care, atunci când au început tot procesul, materialele erau de câteva ori mai ieftine decât au ajuns până la final. Au fost săptămâni în care aflau de la o zi la alta de noi scumpiri, astfel că bilanţul final al costurilor a fost dublu faţă de cât estimaseră iniţial.
„Terenul nu avea nicio utilitate şi a trebuit să ne apucăm de la zero să aducem apă potabilă, canalizare şi curent. În momentul de faţă, cabana îşi produce singură curent prin panouri fotovoltaice, investiţie care s-a ridicat la 15.000 de euro.“
Câteva luni, Maria şi Marius Temerel nu au mai avut timp liber, după ce ajunseseră să facă naveta între Bucureşti şi Malaia chiar şi de trei ori pe săptămână. În timpul zilei erau la birou, iar seara plecau spre şantier, de unde se întorceau după miezul nopţii, îşi amintesc ei.
Astăzi, turiştii care ajung la Hygge Cabana pot urca pe Transalpina, pot face drumeţii, pot merge la cascada Scoruş, pot să pescuiască păstrăv din Lotru în faţa cabanei. Dar mai ales, pot să se conecteze cu natura stând lângă foc, la un pahar de vin, aşa cum fac, la rândul lor, şi Maria cu Marius.
Cei care se cazează la Hygge sunt în proporţie de 80% din Bucureşti, 10% sunt străini, iar alţi 10% vin din alte oraşe ale României. Ajung acolo foarte des turişti din Franţa, Elveţia şi Israel, iar gradul de ocupare este de 90%. În total, capacitatea cabanei este de opt persoane, iar preţul cazării este de 1.700 de lei pe noapte. Este, de fapt, preţul unei escapade perfecte.
