Ca orice călător cu dor de ducă, am conturat deja planul pentru prima parte din 2026. Sigur, ca de fiecare dată, e loc de surprize şi de alte escapade mai mici. Nu toţi călătorii sunt însă la fel de norocoşi ca mine. Există şi aceia pe care 2025 i-a ţinut atât de bine în priză încât nu au avut timp să îşi îndrepte atenţia către anul care vine. Pentru ei, dar şi pentru toţi ceilalţi, am decis să conturez o listă de destinaţii pe care eu le-am descoperit recent şi despre care cred că merită date mai departe.
Departe de lumea dezlănţuită
Am spus-o de (prea) multe ori deja - nu există nimic pe lume precum Africa Subsahariană. Să vezi leul la câţiva metri de tine, să fii martorul unei vânători ca-n filme, să te simţi mic prin comparaţie cu măreţul elefant, să numeri dungile de pe o zebră şi petele de pe un leopard - toate acestea sunt lucruri pe care doar Africa ţi le poate dărui. (Sigur, ar spune unii, şi la zoo poţi admira aceste animale sălbatice. Doar că eu nu merg la zoo şi nu cred că ele ar trebui să existe. Dar asta e altă poveste.)
Aproape toate ţările din Africa Subsahariană pun pe tapet safariuri. Nu ştiu dacă ar trebui comparate între ele. Ce pot să spun e că sunt diferite. Natura înconjurătoare face ca sentimentul să fie de fiecare dată altul. Eu personal însă, nicăieri nu m-am simţit mai aproape de realitatea înconjurătoare ca în Delta Okavango, în Botswana. Poate şi pentru că am dormit la cort, în mijlocul naturii, fără lume în jur (alta decât cei care făceau parte din grupul nostru), fără apă curentă, fără lumină (alta decât a focului) şi fără nimic altceva. O familie de elefanţi a trecut la câţiva paşi de mine. Sute de hipopotami s-au jucat în apă în faţa mea. Leul mi-a cântat la cort noaptea. Iar experienţa a fost încununată cu un zbor cu elicopterul de unde am putut să văd cât de mare e minunea! Iar concluzia a fost aceeaşi – Africa e doar una! La fel şi Botswana!
O călătorie culinară neaşteptată
În Canada de Est există o salbă de patru oraşe extrem de diferite. Ai cochetul Quebec City, cu a lui moştenire europeană. Ai mondenul şi boemul Montreal, care e la fel de cuceritor precum muzica lui Leonard Cohen (poate, cel mai cunoscut locuitor al urbei). Capitala Ottawa e provincială, după cum spun chiar canadienii, dar e un loc perfect ca să te bucuri de linişte şi de plimbări printre clădiri cu istorie. Şi apoi, mai ai Toronto, o metropolă în adevăratul sens al cuvântului, un oraş care nu doarme niciodată şi care nu te lasă nici pe tine să dormi. Ce au cele patru în comun? O gastronomie extraordinară. Şi nu mă refer la mâncarea canadiană, care nu e chiar pentru oricine, ci la toate celelalte. Ai restaurante fel de fel, găseşti nu doar mâncare thailandeză, vietnameză ori indiană, ci din Thailanda de Nord sau din Vietnamul Central, din Goa sau din India de Sud. Opţiunile sunt la fel de diverse precum populaţia ţării. Dar ce a fost impresionant e că nicăieri nu am mâncat prost.
De toate pentru toţi
Am avut multă vreme pe listă Sri Lanka şi totuşi am sărit-o adesea în favoarea altor destinaţii. Iar acum, după ce am ajuns acolo, stau să mă întreb – oare de ce? Este o ţară atât de completă (din punctul de vedere al ofertei turistice) şi de complexă (istoric, cultural, religios), încât simt că merită mai multă atenţie decât primeşte. Atât cât am reuşit să o dezbrac de secrete, am găsit aici plaje absolut superbe (deşi total diferite de cele cu apă turcoaz şi nisip alb din Maldive, arhipelag aflat la o „aruncătură de băţ”), temple cu istorie indelungată, natură spectaculoasă şi animale multiple. Iar în acest mix trebuie să mai adaug mâncarea delicioasă şi oamenii calzi, care completează atmosfera şi dau savoare locului. Aşadar, dacă sunteţi ca mine, nu mai amânaţi şi puneţi Sri Lanka sus pe listă!
Înconjurate de ape
Dacă te uiţi pe hartă, insulele care alcătuiesc ahipelagul Faroe par aruncate de zei la întâmplare, în mijlocul mării, undeva între Norvegia, Islanda şi Marea Britanie. În realitate însă, ajuns acolo, realizezi că ori nimic nu a fost la întâmplare. Ori a fost o întâmplare tare fericită. Nici nu ştiu cum să încep să descriu acest loc unde în mijlocul lunii aprilie am trăit patru anotimpuri într-o singură zi. Şi locuitorii s-au mirat de norocul nostru de a ne bucura de vară într-o lună cunoscută pentru capriciile ei. Dar tot în aprilie ne-a şi luat vântul pe sus în vârf de munte (sau deal), de unde am crezut că nu vom mai coborî vreodată, după ce s-a şi pus să ningă. Şi tot în mijlocul primăverii ne-am bucurat de aurora boreală, pe care o credeam de mult dusă. În concluzie, Insulele Faroe sunt o destinaţie unde nimic nu e cum te aştepţi. E mult, mult mai bine şi mai frumos!
La soare, la mare
Închei seria de recomandări cu o destinaţie perfectă pentru cei care nu iubesc iarna, dar îl iubesc pe Moş Crăciun. În Mauritius e vară tot timpul. Maxim poate ploua, dar apoi, ghici ce, iese soarele. Iar apa caldă şi perfect turcoaz te aşteaptă la orice pas. Chiar şi cei care nu vor să îşi petreacă întreg sejurul pe nisipul fierbinte au ce face – drumeţii scurte prin junglă, cascade care mai de care mai impunătoare şi plimbări prin oraşul-capitală. Timpul se scurge altfel aici. Şi ar fi şi păcat să fie altfel.
