Travel

Aţi auzit de Castelul Teleki din Gorneşti, Mureş, de conacul Marghiloman din Hagieşti, Ialomiţa sau de Castelul Roşu din Hemeiuş? O mână de tineri să readucă în prim-plan castelele mai puţin cunoscute ale României. Cum?

08 ian 2021 781 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Într-o perioadă marcată de incertitudini, în care libertatea de mişcare e în continuare limitată, cea mai facilă formă de călătorie rămâne cea cu gândul, alimentată de filme, cărţi ori de poveşti. O poveste de călătorie vă propunem şi noi astăzi, o incursiune în România istorică, cea a castelelor şi conacelor peste care a trecut timpul, dar nu s-a aşternut şi praful. Călătoria este una virtuală pentru că pandemia a pus pe hold multe dintre vizitele reale la reşedinţele elitelor de altădată. Dar putem să facem o vizită în trecut, în escapadele recente, şi să ne uităm şi către ce va urma. Pentru că va urma...

„Având în vedere că urmează sezonul rece, iar restricţiile în vigoare ne impun să ne limităm oferta la evenimente şi experienţe culturale organizate în aer liber, ne-am restrâns puţin activitatea“, povesteşte Anamaria Fărcăşanu-Răvar, membru fondator şi om de bază în echipa care a pornit iniţiativa Castle Break în România.

Castle Break este un proiect iniţiat de Asociaţia ARCH…, o organizaţie nonguvernamentală, nonprofit, care desfăşoară activităţi de cercetare, conservare, punere în valoare şi promovare a patrimoniului cultural. Misiunea sa este de a susţine şi promova interesul pentru patrimoniu, prin înţelegerea rolului social al acestuia şi a valorilor specifice. Din 2017, ARCH… este membră a Europa Nostra, organizaţie europeană ce reuneşte persoane fizice şi juridice cu activitate relevantă pentru domeniul patrimoniului cultural.

„Proiectul Castle Break a fost lansat în 2013 de ARCH…, fiind o continuare firească a unei alte iniţiative a acestei asociaţii, Monumente uitate - un program cultural şi de cercetare al cărui scop îl constituie inventarierea castelelor şi conacelor de pe actualul teritoriu al României şi care a avut ca rezultat arhiva online monumenteuitate.org“, povesteşte Anamaria. Dublu licenţiată în Administrarea Afacerilor şi Geografie, ea are şi un masterat în Administrarea Afacerilor în Turism. Mai mult, în 2015 a devenit doctor în economie, cu o teză asupra creativităţii şi inovării în turism. Ea crede cu tărie că patrimoniul poate deveni un motor al regenerării comunitare, însă numai dacă este gestionat responsabil şi integrat într-o viziune pe termen lung a dezvoltării.

Castle Break a apărut deoarece exista interes mare pentru reşedinţele elitelor de odinioară, având scopul de a aduce publicul larg mai aproape de ele.

„Această «aducere mai aproape» a publicului a avut, încă de la început, atât un sens figurativ - căci, prin promovarea castelelor şi conacelor mai puţin cunoscute, contribuim la conştientizarea importanţei, dar şi a vulnerabilităţii acestei categorii de monumente -, cât şi unul propriu, concret, deoarece Castle Break este o iniţiativă de explorare şi cunoaştere a patrimoniului prin turism cultural.“ Până în prezent, echipa proiectului a organizat peste 50 de tururi culturale prin întreaga ţară. În ultimii ani, vizitelor la castele şi conace li s-au adăugat şi alte experienţe culturale: gustări cu preparate realizate local, mese în aer liber şi chiar degustări de vinuri, vizite la producători şi meşteşugari locali, întâlniri cu artişti, arhitecţi şi alţi actori implicaţi în revitalizarea patrimoniului cultural, tururi pietonale de oraşe. Începând cu anul 2019, tururile şi experienţele culturale Castle Break sunt organizate printr-o agenţie de turism, înfiinţată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Anamaria Fărcăşanu-Răvar este administratorul acestei agenţii.

Echipa Castle Break a fost de la început una interdisciplinară şi a inclus, pe lângă arhitecţi şi istorici de artă, economişti, specialişti în turism, ingineri, urbanişti şi oameni de comunicare, uniţi de pasiunea pentru patrimoniu şi călătorii.

„Castle Break activează pe o piaţă de nişă, propunând experienţe care nu se regăsesc în oferta agenţiilor de turism «clasice». Ne concentrăm pe obiective şi destinaţii care sunt într-o mică măsură sau chiar deloc introduse în circuitul turistic.“ Anamaria adaugă că scopul vizitelor nu este doar să ofere participanţilor informaţii despre castelele şi conacele vizitate, ci să-i ajute să înţeleagă contextul socio cultural în care aceste monumente au fost ridicate, precum şi rolul lor actual în viaţa comunităţii.

„Credem într-un turism «slow», care să valorifice durabil şi responsabil peisajul cultural şi care să aducă bunăstare comunităţii locale.“ Multe dintre obiectivele incluse în itinerarele Castle Break se află în sate izolate sau în oraşe mici, unde sunt organizate activităţi cu ajutorul unor organizaţii locale. Mai mult, masa este organizată în gospodării ţărăneşti. De altfel, unul dintre obiectivele proiectului a fost încă de la început încurajarea economiei locale şi a iniţiativelor antreprenoriale la firul ierbii.

„Majoritatea experienţelor pe care le-am oferit până acum au fost tururi culturale având ca element central vizitele la castele şi conace mai puţin cunoscute.“ Astfel, au fost aduse în atenţia publicului ansambluri nobiliare care anterior nu fuseseră incluse în circuitul economic şi turistic, precum Castelul Teleki din Gorneşti (judeţul Mureş), conacul Marghiloman din Hagieşti (judeţul Ialomiţa), castelul Daniel din Vârghiş (judeţul Covasna) şi Castelul Roşu din Hemeiuş (judeţul Bacău), cunoscut pentru faptul că a constituit cadrul în care s-a filmat filmul Dumbrava Minunată, dar închis, momentan, publicului.

Ca un plus de valoare, participanţii au uneori ocazia să interacţioneze chiar cu proprietarii sau administratorii monumentelor vizitate - cum este cazul Castelului Teleki din Gorneşti sau al castelului Kemeny din Brâncoveneşti -, aflând povestea locului direct de la cei care au trăit-o şi o trăiesc în continuare.

„Ne-am delectat şi cu alte experienţe inedite: am străbătut Valea Hârtibaciului cu drezina, pe şinele vechii mocăniţe, am prânzit neaoş în livezi şi gospodării ţărăneşti, am aflat secretele celor mai pure sunete de vioară direct de la un lutier, am coborât în adâncurile minelor din Roşia Montană, am savurat vinuri nobile şi am aflat povestea creării lor.“

Prima experienţă Castle Break a fost turul cultural „Perlele Mureşului“, organizată în 2013, cu ocazia primei ediţii a „Zilei porţilor deschise“ la Castelul Teleki din Gorneşti. Era şi prima oară când acest castel îşi deschidea uşile publicului larg, după retrocedarea sa către proprietarii de drept.

„Acest tur ne-a confirmat faptul că există deschidere pentru astfel de evenimente atât din partea publicului, cât şi a proprietarilor de imobile istorice şi ne-a motivat să continuăm şi să dezvoltăm proiectul.“ De altfel, până în 2019, acest tur s-a regăsit an de an în oferta Castle Break, iar mulţi dintre cei care au participat la acest prim eveniment s-au alăturat şi următoarelor destinaţii.

„De-a lungul anilor, am organizat tururi ghidate, dar şi alte experienţe culturale - degustări, brunch-uri - la peste 40 de foste reşedinţe nobiliare din Transilvania, Muntenia, Oltenia şi Moldova, aflate în diferite stadii de conservare.“ O mare parte dintre acestea sunt aproape necunoscute publicului larg, iar unele nici nu sunt incluse momentan în circuitul turistic, cum sunt, spre exemplu, conacul Udrişte-Năsturel din Herăşti, judeţul Giurgiu sau cona-cul Marghiloman din Hagieşti, judeţul Ialomiţa, ambele vizitate în 2019.

„În 2019 am dat startul unui produs turistic nou: explorarea şi descoperirea patrimoniului arhitectural din oraşe care nu sunt percepute, în mod obişnuit, ca destinaţii turistice. Am organizat două tururi având ca temă arhitectura neoromânească din Câmpulung Muscel, dar şi unul axat pe arhitectura Belle Epoque a oraşelor-port Brăila şi Galaţi.“ Anul acesta, focusul a fost pe patrimoniul balnear al unei mici urbe din Oltenia submontană, Băile Govora.

„Cea mai recentă iniţiativă Castle Break este şi una cu impact major şi direct asupra patrimoniului şi comunităţii. Tururile pietonale au fost ghidate de arhitecţi şi istorici de artă, urmate fiind de degustări de vinuri, dar şi de un ospăţ la Cula Cornoiu din Curtişoara.“ O parte din încasările obţinute din comercializarea acestor servicii a fost direcţionată spre co-finan­ţarea proiectului de punere în siguranţă a Vilei Ivanovici din Băile Govora.

Cine sunt cei care se alătură în proiect, cei care participă la astfel de călătorii prin ţară? Oamenii iubitori de frumos, pasionaţii de cultură şi călătorii, spune Anamaria. Sunt profesori, corporatişti, tineri arhitecţi, profesionişti din toate domeniile de activitate şi de toate vârstele.

„Avem un public foarte divers, dar şi foarte loial. De altfel, o parte dintre cei care călătoresc şi astăzi cu noi sunt alături de echipa Castle Break încă de la primul tur.“

În contextul pandemiei, ce s-a schimbat? În primul rând nu au mai putut fi organizate tururi şi experienţe pentru grupuri mari şi, desigur, nu au mai putut fi întreprinse unele activităţi în interiorul imobilelor de patrimoniu.

„Însă am înţeles că siguranţa şi sănătatea primează şi am văzut această perioadă ca o oportunitate de a dezvolta noi servicii şi de a experimenta destinaţii inedite cu diferite segmente de public.“

Ţinta e ca de anul viitor Castle Break să propună experienţe noi, pentru familii şi grupuri mici, care să valorifice nu doar castelele şi conacele, ci şi patrimoniul verde aferent acestora - grădinile istorice, parcurile reşedinţelor nobiliare. Sunt în plan inclusiv tururi cu bicicleta, mai ales că anul acesta au fost achiziţionate biciclete şi accesorii printr-un proiect cu finanţare nerambursabilă.

„Pandemia a fost o provocare pentru a ieşi din zona de confort şi a inova şi suntem convinşi că şi turiştii români îşi vor schimba obiceiurile de consum şi se vor orienta din ce în ce mai mult către un turism responsabil faţă de patrimoniu şi societate, bazat într-o mă­sură foarte mare pe experienţe de cunoaştere.“ Ce înseamnă asta? Nu vom mai călători doar pentru a „bifa“ obiective şi destinaţii dintr-o listă cu „locuri de vizitat“, ci pentru a aprofunda cultura locală, a ne reconecta la natură şi la cei dragi, a ne bucura în tihnă de toţi cei de lângă noi, conchide Anamaria.

 

Prâ̂nz la Vila Golescu din Câ̂mpulung Muscel

 

Cula Greceanu, Mă̆ldă̆reş̦ti, Vâlcea

 

Castelul Kalnoky, Micloşoara

 

Fierari de la Conacul Carp din Ţibă̆neş̦ti. Foto: Mirela Săvulescu

 

Conacul Pană̆ Filipescu, Filipeştii de Tâ̂rg, Prahova. Foto: Miruna Găman

 

Palatul Cuza,Ruginoasa

 

Conacul Marghiloman, Hagieşti