„Come quickly, I am tasting the stars!“ este o afirmaţie care i-a fost atribuită călugărului benedictin Dom Perignon în momentul în care a gustat pentru prima dată şampania. El este de altfel cunoscut pentru contribuţia pe care a avut-o în dezvoltarea uneia dintre cele mai apreciate băuturi ale tuturor timpurilor. De aceea, în semn de omagiu, unul dintre brandurile emblematice de profil din lume îi poartă numele. De atunci au trecut mai bine de trei secole, iar producătorii de vin caută încă cele mai strălucitoare „stele“. Iar producătorii români au început şi ei să-şi creioneze propriile constelaţii. Pe harta mondială a vinului spumant.
„România produce astăzi spumante din soiuri din care aproape nimeni altcineva nu mai face vin spumant - Fetească Regală, Fetească Albă, Crâmpoşie, Frâncuşă, Grasă de Cotnari, Zghihară de Huşi, Mustoasă de Măderat şi chiar Fetească Neagră. Este extraordinar să poţi descoperi printr-un pahar de spumant nu doar un vin bine făcut, ci şi un soi şi un loc din România“, spune Olimpia Brandhuber, creatoarea şi organizatoarea evenimentelor sub brandul OpiA, construite în jurul vinului. Recent, ea a lansat o carte - Ghidul chic al vinului spumant românesc.
În documentarea pentru acest ghid, a identificat 28 de producători români de vin spumant, majoritatea cu mai multe etichete.
„Am documentat această realitate şi geografic, printr-o hartă realizată de CrameRomania.ro, iar în ghid am listat, pentru şase regiuni viticole ale României, producătorii şi brandurile lor.“
Unul dintre cei mai importanţi producători locali de vin spumant este Carastelec, care are în portofoliu brandul Carassia. Este, totodată, unul dintre puţinii, dacă nu singurul jucător autohton al cărui portofoliu e dominat de „bule“ şi nu de vinuri liniştite.
„Am lansat primul nostru spumant în 2017. Încă de atunci ştiam că vrem să construim un produs care să îşi găsească locul în restaurante. Această direcţie a devenit una dintre cele mai importante baze ale dezvoltării noastre“, spune Balazs Ilonczai, directorul comercial al Carastelec.
Astăzi, vinurile efervescente reprezintă aproximativ 95% din producţia companiei. E vorba de patru etichete de spumant, fiecare disponibilă atât în sticlă standard, de 0,75 litri, cât şi în format Magnum, de 1,5 litri. Portofoliul include şi două versiuni de vin petiant.
„Pregătim lansarea unei noi etichete de spumant, dar despre aceasta vom povesti mai multe la momentul potrivit“, adaugă el.
În urmă cu doi ani, compania a plantat încă aproximativ şapte hectare, pe lângă cele 22,4 hectare pe care le avea iniţial. „În acest moment considerăm că am ajuns la dimensiunea potrivită pentru modelul nostru“, adaugă Balazs Ilonczai.
Când vine vorba de vin, el mai spune că prima lecţie pe care România o poate învăţa de la alte ţări este că potenţialul unei categorii nu înseamnă că fiecare producător trebuie să intre în ea. Pentru un spumant bun ai nevoie de struguri potriviţi, de condiţii climatice favorabile, de cunoştinţe tehnice şi, mai ales în cazul metodei tradiţionale, de timp şi răbdare. Nu poţi obţine acelaşi rezultat în orice loc, doar pentru că piaţa cere produsul.
„O altă lecţie este importanţa construirii categoriei pe termen lung: să explicăm diferenţele dintre stiluri, să investim în calitate constantă şi să le arătăm oamenilor că spumantul îşi are locul şi la masă, alături de preparate, nu numai la toast.“
În ultimii ani, acest tip de vin a câştigat tot mai multă atenţie din partea publicului local, motiv pentru care şi producătorii s-au decis să îşi extindă portofoliul sau să îşi facă intrarea în această categorie.
„Oferta s-a diversificat vizibil. În fiecare an apar 4-5 spumante noi, tot mai proaspete, uneori cu grad alcoolic mai scăzut“, spune Alina Iancu, fondatoarea Revino Gourmet şi a platformei CrameRomânia.ro. Anual, ea organizează Revino Gourmet Wine Show, salon dedicat vinului, gastronomiei şi turismului viticol.
Acest segment din piaţa vinului se mai remarcă însă prin ceva, dincolo de efervescenţă - este segmentul cu cea mai puternică concurenţă din import. Or, asta pe o piaţă a vinului unde etichetele româneşti domină clar.
„Prima opţiune a publicului rămâne prosecco-ul italian, iar şampania îşi păstrează locul la lansări şi momente festive“, completează Alina Iancu.
Spumantul românesc poate ieşi însă în evidenţă prin două atuuri: soiurile locale, care îi dau un caracter pe care importul nu îl are, şi preţurile competitive.
„Deşi consumul de vin e în scădere la nivel mondial, iar asta de câţiva ani deja, spumantele sunt pe plus. Sunt singurele pe plus“, spune Ariana Negru, general manager al Petro Vaselo, cramă din zona Banatului ce are în portofoliu mai multe branduri, printre care şi Bendis.
Primul spumant al cramei a fost Bendis Rose, realizat în 2011 după metoda Charmat. Acum, producătorul are în portofoliu trei spumante – două realizate după metoda Charmat şi unu după cea tradiţională. În total, sunt produse 100.000 de sticle pe an.
„Acest segment se remarcă prin versatilitatea sa. Într-o perioadă în care lumea caută băuturi cu volum alcoolic mai redus, spumantul devine clar una dintre alegeri.“ Ariana Negru adaugă că trăim unul dintre cele mai importante momente din piaţa de profil, tot mai multe crame adăugându-şi în portofoliu vinuri spumante.
„Putem dobândi o vizibilitate mai mare ca ţară producătoare de vin spumant.“
În ultimii ani, segmentul a trecut printr-un proces accelerat de maturizare şi democratizare, adaugă Ciprian Roşca, directorul comercial al Cramelor Recaş, unul dintre cei mai mari producători locali de vin.
Pe de o parte, consumul s-a extins dincolo de sezonul sărbătorilor şi de ocaziile speciale, spumantul începând să fie privit tot mai mult ca o opţiune pentru consumul curent. Pe de altă parte, producătorii locali şi-au diversificat semnificativ portofoliile, atât prin vinuri obţinute prin metoda Charmat, cât şi prin metoda tradiţională.
În paralel, au apărut şi extensii ale categoriei, precum variantele aromatizate sau produsele pe bază de spumant şi fructe, de tip Bellini ori Hugo.
Pentru Cramele Recaş, vinul spumant a reprezentat o direcţie firească de dezvoltare a portofoliului, adaugă el. Primele proiecte importante au apărut în perioada 2011-2012, odată cu dezvoltarea spumantului SOLE prin metoda tradiţională.
„De atunci, categoria a căpătat o importanţă tot mai mare în strategia noastră. Portofoliul s-a dezvoltat, inclusiv prin spumantele din zona premium şi prin proiectul Tenuta Mosconi din Odobeşti, unde lucrăm cu Fetească Regală, Chardonnay şi Pinot Noir şi cu material viticol selecţionat inclusiv pentru producţia de vinuri spumante.“
În paralel cu apariţia de noi etichete şi cu o prezentare tot mai contemporană, este interesant ceea ce se întâmplă în interiorul sticlei. Creşterea calitativă din aceşti ani este remarcabilă, spune Olimpia Brandhuber. Producătorii investesc, se specializează şi experimentează: cu soiuri locale şi internaţionale, cu diferite metode de spumantizare şi cu perioade de maturare.
Vinul este un produs cu o puternică latură socială: bem un vin când suntem cu prieteni sau parteneri de afaceri, într-un mediu relaxat şi cu energie pozitivă, spun Raluca şi Oliver Bauer, fondatorii cramei Bauer. Spumantul preia această stare şi o duce la un nivel de sărbătoare.
Totuşi, ei adaugă că după multă vreme se remarcă o schimbare în consumul de spumant din România. Nu mai bem doar în jurul sărbătorilor. Aşadar, se face trecerea de la consum de ocazie la obicei, o dovadă a maturităţii pieţei. Mergem pe urmele unor ţări precum Italia, Spania şi Franţa.
„Şi asta ar trebui să facem în general cu vinul: să îl scoatem din zona rigidă a degustărilor profesioniste şi a medaliilor luate la concurs sau a limbajului elitist folosit în descrierea aromelor. Toate acestea sperie consumatorul, îl îndepărtează.“
Vinul trebuie să ne însoţească în momentele relaxate, trebuie să redevină „sexy“, spun fondatorii cramei Bauer, care au în portofoliu mai multe vinuri liniştite şi un spumant – J.O.H.A.N.N.A. - din Fetească Regală, produs prin metoda tradiţională, cu vinul de bază din 2015. E însă în plan lansarea altor două vinuri spumante – tot prin metoda tradiţională - din Chardonnay şi Băbească Neagră, plus a unui PetNat (pétillant naturel) din Tămâioasă Românescă.
Alina Iancu de la Revino Gourmet e de părere că Prosecco, Cava şi Crémant arată că succesul vine dintr-un nume uşor de recunoscut, un stil constant, un preţ accesibil şi o promovare colectivă.
„Noi avem încă de construit o identitate comună a vinului în general, bazată pe soiurile locale, nu pe imitarea stilurilor consacrate, şi de câştigat terenul din HoReCa, cu spumant la pahar şi în cocktailuri. Spumantul românesc merită aceeaşi curiozitate ca un prosecco, la un preţ similar.“
Peste tot în lume, piaţa vinului spumant a fost deschisă de Champagne, iar România nu face excepţie. Momentul care a schimbat însă piaţa de la noi în ultimul deceniu a fost expansiunea Prosecco: a extins consumul şi a creat apetitul românilor pentru efervescenţă, aducând vinul spumant mai aproape de cotidian şi multiplicând ocaziile în care este deschisă o sticlă. La celălalt capăt al pieţei, importatorii de Champagne au diversificat oferta premium şi au familiarizat un public tot mai larg cu aceste vinuri, explică Olimpia Brandhuber.
„În ultimii 3-5 ani piaţa vinului spumant românesc a devenit şi ea mult mai diversă. Au apărut producători specializaţi, iar multe crame şi-au extins portofoliul cu vinuri spumante. În acelaşi timp, consumul a crescut, iar categoria şi-a câştigat un loc stabil în restaurante“, explică Balazs Ilonczai de la Carastelec.
România este aşadar într-un moment-cheie.
„Avem producători buni, avem soiuri unice, avem crame care dispun de tehnologie modernă. Trebuie doar să mărim cadenţa şi să atragem cât mai mulţi consumatori care să transforme vinul într-un stil de viaţă“, conchid Oliver şi Raluca Bauer.
