Departe de forfota marilor oraşe, în podgoria Dealu Mare, una dintre cele mai importante şi compacte podgorii de pe plaiurile mioritice, unde viţa-de-vie înnobilează fiecare deal şi face ca vinul să devină sinonim cu locul, oenologul Bogdan Ilie şi-a propus să revină la naturaleţea strugurelui şi să facă un vin autentic, echilibrat, în care să păstreze expresia şi amprenta fiecărui an. Aşa a apărut Crama ILIE, o cramă boutique care produce cantităţi limitate, sub doar două etichete – ILIE Roşu şi ILIE Alb, care ajung în câteva restaurante şi wine-baruri.
„Crama ILIE este, înainte de toate, un proiect de familie. A apărut natural, din dorinţa de a înţelege vinul nu doar teoretic, ci prin muncă directă în vie şi în cramă. Parcursul meu profesional în lumea vinului, susţinut de studii de specialitate şi de experienţă practică, m-a adus în punctul în care am simţit nevoia să creez un vin propriu - unul simplu, sincer şi cu cât mai puţine intervenţii“, povesteşte Bogdan Ilie, omul din spatele cramei ILIE.
A construit, alături de familia sa, o producţie care gravitează în jurul ideii de simplitate, de la felul în care lucrează via, în care fermentează vinul, până la etichetă şi relaţiile cu partenerii.
„Crama ILIE nu este un proiect industrial, ci unul personal, în care fiecare membru al familiei este implicat - de la tăierea şi condusul lăstarilor până la cules, îmbuteliere şi, bineînţeles, consumul vinului“, subliniază oenologul.
Crama are propria plantaţie situată în Dealu Mare, provenită din vii mature, plantate în anii ’60-’70, păstrând astfel patrimoniul viticol al regiunii. De altfel, Dealu Mare este una dintre principalele zone viticole ale ţării, cu circa 15.000 de hectare de viţă-de-vie. Este, totodată, şi punctul de plecare al unora dintre cele mai vândute vinuri din România. Deşi Feteasca Neagră poate fi considerată soiul-rege al zonei, fiecare cramă are propriile soiuri pe care pariază şi un stil propriu.
„Vârsta viţei este esenţială pentru stilul vinurilor noastre, deoarece oferă producţii mici, dar struguri concentraţi şi expresivi.“
Astfel, familia cultivă în Dealu Mare soiurile Fetească Albă, Pinot Gris şi Muscat Ottonel pentru vinul alb şi Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon şi Merlot pentru cel roşu. Iar lucrările la vie sunt realizate manual, cu forţă de muncă locală, fiecare rând fiind îngrijit individual, cu atenţie acordată fiecărei viţe, după cum povesteşte antreprenorul.
„Încercăm să lăsăm via să funcţioneze cât mai aproape de echilibrul ei natural. Nu arăm solul – via este înierbată de peste cinci ani, iar iarba este doar cosită pentru a crea materie organică naturală şi pentru a proteja microorganismele din sol. Nu folosim erbicide sau substanţe agresive.“
Mai mult, familia lui Bogdan Ilie a iniţiat un proiect de viti-forestry, plantând în vie nuci, cireşi şi migdali, pentru a crea biodiversitate, a atrage insecte şi păsări benefice şi pentru a umbri natural anumite zone în perioadele foarte calde.
De altfel, în ultimii ani tot mai multe afaceri din agrobusiness s-au întors către tehnici care să permită păstrarea calităţii solului şi mai ales a apei în sol, astfel încât acesta să nu se degradeze de la săpări, fertilizări şi erbicidări excesive.
„Dimineaţa găsim frecvent în vie căprioare, iepuri sau fazani - un semn că ecosistemul este sănătos. Lăsăm via aerisită şi bine ventilată pentru a reduce intervenţiile necesare“, mai povesteşte antreprenorul.
În cramă se continuă aceeaşi filozofie: fermentaţia se face cu drojdii indigene, adică procesul e natural, fără drojdii din laborator. Iar intervenţiile în procesul de producţie sunt minime.
„Ghidăm vinul mai degrabă decât să-l controlăm.“
Practic, procesul de vinificaţie este realizat cât mai natural posibil, fără intervenţie umană şi fără adăugarea de substanţe auxiliare.
Maturarea durează aproximativ 15 luni în butoaie de stejar românesc, uscate natural timp de cel puţin 36 de luni. După maturarea în butoaie, vinul petrece o perioadă suplimentară de maturare în sticlă, unde dezvoltă noi arome.
„Producţia este limitată la aproximativ 2.000 de sticle de vin alb şi 2.000 de sticle de vin roşu anual, ceea ce înseamnă aproximativ de zece ori mai puţin decât ce realizează un producător obişnuit. Această scară mică ne permite să lucrăm extrem de atent fiecare etapă şi să păstrăm o relaţie directă cu vinul şi cu via.“
Practic, diferenţierea în piaţă vine din faptul că viile sunt vechi, producţiile sunt naturale şi reduse, munca este manuală, fermentaţia este naturală şi maturarea se face în butoaie de stejar românesc. Iar condiţiile fiecărui an se reflectă în vin, acesta nefiind standardizat.
De atfel, headline-ul cramei este Romanian natural wine with low intervention (vin românesc cu intervenţii minime – trad.). Ori, pentru că se realizează în cantităţi limitate, şi locurile în care se găsesc vinurile cramei sunt reduse ca număr. Noua Bar, Abel Wine Bar, restaurantul eto şi localul Pâine şi Vin se numără printre parteneri.
„Vinurile ILIE sunt elegante, vii şi neforţate, construite mai degrabă pe echilibru şi textură decât pe intensitate artificială. Încercăm să păstrăm naturaleţea strugurelui şi expresia anului“, a punctat Bogdan Ilie.
El spune că vinul alb poate acompania preparate din peşte şi fructe de mare, preparate vegetariene, brânzeturi proaspete sau mâncăruri precum cele din bucătăria mediteraneană simplă.
Cât despre vinul roşu, oenologul consideră că se potriveşte cu carne de vită, miel sau raţă, cu brânzeturi maturate sau cu preparate slow-cooked.
Iar pentru a păstra caracterul personal şi natural al cramei, familia Ilie nu se promovează în modul clasic şi nici nu are un site dedicat vinului.
„Încercăm să rămânem o alternativă liniştită şi simplă pentru cei care vor să descopere ceva diferit faţă de vinurile clasice. El circulă mai ales prin recomandări, degustări şi relaţii directe cu oamenii care îl descoperă.“
Mai mult, familia nu are planuri mari şi rigide de dezvoltare, ci lasă lucrurile să meargă de la sine.
„Ne dorim doar să continuăm să lucrăm via cu aceeaşi grijă şi să păstrăm simplitatea care a stat la baza proiectului“, conchide Bogdan Ilie.
