Era anul 2022 când primul festival Taste of Transylvania prindea contur. Acela a fost de fapt începutul unei serii de festivaluri anuale. Şi a debutat cu o premieră: prima cină din lume pregătită de un bucătar cu stea Michelin care a avut loc într-o salină. Praid, căci despre această salină este vorba, a rămas din nefericire doar o amintire din cauza inundaţiilor de anul trecut. Însă la acel moment, ea a fost martora unui eveniment important pentru regiune, eveniment ce avea să devină un punct de plecare pentru un proiect ce aduce la lumină nu doar gastronomia locală, ci şi cultura autohtonă. Şi, totodată, oferă o oportunitate de networking pentru oamenii din domeniu. Între timp, festivalul a trecut graniţele Transilvaniei şi vine anul acesta şi la Bucureşti.
„Transilvania are adevărate comori: de la ingrediente precum carnea de miel, sutele de feluri de ciuperci şi nenumăratele tipuri de verdeţuri şi mirodenii, şi până la reţete, obiceiuri ori tradiţii gastronomice şi, cel mai important, oameni care nu doar păstrează, ci şi ocrotesc aceste tradiţii. Toate acestea trebuie apoi ambalate şi promovate corect şi eficient, iar acesta este scopul nostru principal: promovarea Transilvaniei ca regiune gastronomică, alături de definirea bucătăriei transilvănene a secolului XXI“, spune Szász Attila, managing partner şi head of marketing la Taste of Transylvania, festival care a luat naştere în urmă cu patru ani.
La acel moment, la Salina Praid a fost organizată o cină de restaurantul Páva din Odorheiu Secuiesc, fondat de Trucza Adorján, care este şi organizatorul principal al Taste of Transylvania, şi de echipa restaurantului Salt din Budapesta, distins cu o stea Michelin, în frunte cu bucătarul-şef Tóth Szilárd.
Szász Attila povesteşte că la acea cină au fost invitaţi o serie de bucătari, chefi, proprietari de restaurante şi producători din domeniul HoReCa şi a fost extraordinar să vadă ce armonie există între colegii din România şi cei de peste hotare.
„Atunci am observat că nu există niciun eveniment şi nicio platformă unde profesioniştii din domeniul ospitalităţii să poată schimba idei, să se întâlnească şi să aibă un spaţiu de networking.“
Pe de altă parte, adaugă el, a mai observat că în România festivalurile gastronomice sunt, în marea lor majoritate, despre fast food şi despre preparate ale altor naţii, fără elemente locale.
„Fiind din Transilvania, noi credem că atât România, cât şi zona noastră au tot potenţialul de a deveni o regiune gastronomică la fel de recunoscută şi îndrăgită precum Provence-ul sau Toscana.“
Şi aşa a început în 2022 o aventură despre care organizatorii spun că a devenit cel mai mare festival gastronomic din România. Cu o echipă de 15-20 de oameni care se ocupă pe parcursul anului de organizarea evenimentului, în spatele acestui proiect este mult mai multă muncă decât pare la prima vedere.
Organizatorii Taste of Transylvania au şi restaurante proprii în Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Sighişoara, dar au şi o şcoală culinară denumită Taste Academy, unde organizează cursuri atât pentru profesionişti, cât şi pentru amatori. Totodată, ei au lansat cărţi şi au şi o bucătărie industrială unde pregătesc preparate şi semipreparate pentru o serie de localuri din ţară.
Dincolo de a fi un festival care susţine şi micii producători, şi restaurantele locale, Taste of Transylvania a devenit şi un punct de atracţie pentru turiştii străini.
Cât de dificil este însă să construieşti un eveniment premium în România în jurul gastronomiei?
„Cu siguranţă, această misiune are multe obstacole. Primul şi cel mai greu de gestionat este faptul că în zona noastră a devenit puţin ruşinos să pregăteşti şi să mănânci ceva autentic local. Fast food-ul şi cultura gastronomică vestică, cu produse precum pizza, hamburgeri sau shaorma, sunt foarte în trend, iar dacă pui pe reţelele sociale o poză cu o felie de pâine de casă nu este cool. E mult mai apreciat să postezi ceva dintr-un mare lanţ internaţional de fast food“, menţionează Szász Attila, care spune că este de înţeles această tendinţă, însă el crede că dacă Transilvania vrea să fie cu adevărat recunoscută pe plan internaţional, trebuie să realizeze că turiştii nu sunt interesaţi de astfel de preparate de inspiraţie internaţională.
„Dacă cineva vrea o pizza într-adevăr foarte bună, atunci cel mai probabil va vizita Italia. De aceea, bucătăria locală trebuie să capete un aspect modern, trebuie adaptată puţin oamenilor din secolul XXI, dar, în acelaşi timp, trebuie păstrate valorile şi ingredientele definitorii. Gastronomia locală trebuie să devină trendy!“, a punctat el.
De altfel, managerul de marketing al festivalului crede că „gustul“ Transilvaniei este la fel de variat ca şi comunitatea din care este alcătuită regiunea.
„În această zonă au convieţuit timp de câteva secole români, maghiari, evrei, armeni şi secui, iar asta se resimte atât în cultură, cât şi în gastronomie. Cel mai bun exemplu în acest sens este cartea senzaţională a lui Kövi Pál: Ospăţ transilvan“. Aceasta este o culegere a tradiţiilor gastronomice autohtone din Transilvania şi, prin cele peste 300 de reţete, oferă o imagine destul de clară asupra varietăţii acestei bucătării.
„Şi dacă tot am menţionat această carte, sunt mândru să spun că, la 45 de ani de la apariţie, noi am tradus şi am lansat versiunea în limba română.“
Ce urmează? Organizatorii evenimentului îşi propun să ofere o experienţă variată turiştilor. „Festivalurile Taste nu sunt evenimente unde găseşti doar preparate tradiţionale, ci, mai degrabă, sunt o cavalcadă de idei, inspiraţii şi metode de preparare. Însă, pe fiecare farfurie apare o bucată din Transilvania – fie ea pregătită de o gospodină, fie de un chef premiat cu stele Michelin.“
Şi, deşi Transilvania are toate atuurile ca să fie o destinaţie premium - gastronomie variată, peisaje frumoase, castele, istorie, oraşe şi oameni primitori, deşi la fiecare ediţie sunt prezenţi chef-i cunoscuţi, cu experienţă sau cu stele Michelin, Szász Attila explică faptul că nu este un eveniment exclusivist. Iar în acest an organizatorii încearcă să ofere posibilitatea cât mai multor oameni să aibă parte de o experienţă transilvăneană.
Astfel, în 2026, pe agenda organizatorilor sunt cinci evenimente, inclusiv la Târgu-Mureş (19-21 iunie) şi la Bucureşti (16-18 octombrie), unde va fi organizat pentru prima dată festivalul gastronomic şi cultural Taste of Transylvania. La cele cinci evenimente participă în total peste 100 de chefi renumiţi, care vor veni atât din România, cât şi din alte ţări din Europa şi nu numai.
„Vom găzdui, de asemenea, în jur de 100 de producători şi restauratori. Ni se vor alătura şi bucătari premiaţi cu stele Michelin, precum João Sá din Portugalia sau Rácz Jenő din Ungaria, dar şi câţiva dintre cei mai recunoscuţi chefi din România, cum sunt Alex Petricean, Mihai Toader şi Oana Coantă.“
Mai sunt însă câteva luni până la festivalul-mamă din Lunca de Jos (3-6 septembrie) şi cel din Bucureşti. La evenimentul de la Castelul din Gilău, care tocmai s-a încheiat - a avut loc între 29 şi 31 mai, oaspeţii au putut degusta momiţa de viţel de la restaurantul Bábel, sarmaua aerodinamică de la NOUA, limba de viţel de la Pásztori István şi bulzul ceangănesc de la Satul de vacanţă Boroş.
Tot anul acesta, organizatorii au dus festivalul peste graniţe, primul eveniment în afara ţării având loc lângă Budapesta. Şi tot 2026 a mai adus o noutate - formatul de Boutique Festival . „Aceste festivaluri sunt mai bine gândite, mai compacte şi organizate foarte aproape de oraşe mari sau chiar în oraşe mari - evenimentele din Cluj, Târgu-Mureş şi Bucureşti se vor încadra în această categorie. Toate includ o componentă culturală şi educativă, deoarece Taste nu este doar un eveniment în care mănânci preparate bune, ci un concept care te face să gândeşti, să înveţi şi să te distrezi în ambianţe ieşite din comun“, a conchis Szász Attila.
