E ultima fabrică de sobe presate şi pictate manual din România. E un loc creionat şi dezvoltat pe parcursul a 113 ani, folosindu-se aceeaşi reţetă de pământ. E Teracota Mediaş, o unitate de producţie care a trecut prin două războaie mondiale, mai multe schimbări de regim, crize economice cărora le-a pierdut şirul şi, mai nou, o pandemie. Şi a rezistat. A rezistat şi multiplelor schimbări de acţionariat - acum aflându-se în mâinile unui antreprenor sas, la fel ca fondatorul businessului -, şi schimbărilor de tendinţe şi de gusturi, apariţiei caloriferelor şi şemineelor. Cum a reuşit să treacă testul timpului povesteşte Radu George, directorul general al fabricii.
„Deoarece tot timpul ne-am adaptat cerinţelor din piaţă şi am încercat să oferim clienţilor produse custom made, am reuşit să rezistăm până în prezent“, spune el.
Povestea Teracota Mediaş începe să se scrie în 1906, când antreprenorul sas Gref Iulius pune bazele fabricii, pe care o dezvoltă timp de câteva decenii. Apoi, timp de aproape 80 de ani (1938 - 2015) aceasta a schimbat mai mulţi proprietari, printre aceştia numărându-se inclusiv statul român. Din 2015, fabrica este din nou în proprietatea unui antreprenor sas, Uwe Draser, care deţine grupul de firme Sn Deco.
După mai bine de 110 ani şi o mulţime de schimbări sociale, politice şi economice, Teracota Mediaş produce aceleaşi cahle pictate, folosind cuptoarele vechi, reţeta originală de amestecuri de pământ, acelaşi număr de manufacturieri şi aceeaşi tehnologie de glazurare şi pictare manuală, stă scris pe site-ul companiei.
„Am rezistat încercând să producem cahle presate manual, adaptându-ne cerinţelor clienţilor, într-o fabrică clasică de teracotă. În unităţile de producţie în care presarea este realizată mecanic, clientul poate să aleagă un număr restrâns de modele şi culori, pe când noi personalizăm fiecare piesă în funcţie de ce doreşte cumpărătorul.“ Dacă acesta doreşte o sobă în care să încastreze o anumită emblemă sau un blazon de familie, Teracota Mediaş produce matriţa, realizează această piesă şi o livrează odată cu soba. În prezent, compania produce sobe presate şi pictate manual pe care le livrează în ţară şi în străinătate, atât clienţilor tradiţionali şi celor individuali, cât şi marilor reţele precum Dedeman şi Hornbach.
„De-a lungul a mai bine de 110 ani de istorie, activitatea fabricii a fost întreruptă doar înainte de achiziţia ei de către noul acţionar, la jumătatea anului 2015, şi parţial la începutul acestui an din cauza pandemiei de Covid-19“, spune Radu George.
Momentan fabrica lucrează cu doar 15 angajaţi din cauza pandemiei, însă după ce lucrurile vor reveni la normal numărul de salariaţi se va dubla, pentru ca echipa să fie întregită. Teracota Mediaş are permanent printre membrii echipei
sculptori absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti şi pictori de cahle. Prin intermediul lor, fabrica are capacitatea de a reproduce orice model şi de a asigura tiparele necesare producţiei în serie, fiind astfel posibile proiecte de restaurare pornind de la piese vechi sau în stare avansată de degradare.
Deoarece cahlele presate şi pictate manual sunt adevărate opere de artă, împreună cu Asociaţia Imbold, Teracota Mediaş a organizat diferite expoziţii în ţară, precum cele din cadrul evenimentului Noaptea Galeriilor de Artă de la cafeneaua Acuarela în Bucureşti şi seria Teracota Mon Amour de la Castelul Cantacuzino din Buşteni, de la Muzeul Satului din Sibiu sau de la Biserica Fortificată din Viscri (expoziţie încă activă până în septembrie 2020).
„Teracota Mediaş lucrează constant cu restauratori, fundaţii şi investitori în patrimoniul cultural. Printre aceştia se numără Muzeul Astra din Sibiu, Fundaţia Mihai Eminescu, o serie de case de oaspeţi din satele Viscri, Saschiz şi Biertan - sate aflate în patrimoniul UNESCO -, conacul Apafi din Mălâncrav, conacul Banffy din Cluj, Copşa Mare Guesthouses şi Fundaţia Michael Schmidt.“
Activitatea fabricii se împarte în prezent în 3 direcţii de activitate: restaurarea de piese şi producţia de sobe tradiţionale; manufacturarea de sobe pictate, mobile cu feronerie de Reghin şi realizarea de proiecte moderne de sobe şi termoşeminee cu aspect tradiţional sau cu o serie de combinaţii contemporane de teracotă cu plăci din marmură, sticlă refractară şi accesorii metalice.
„Toate acestea le producem în cadrul societăţii nostre situate în Mediaş, pe strada Stadionului, la numărul 55.“
Procesul de producţie începe cu cântărirea şi amestecul argilelor. Acestea se dozează după aceeaşi reţetă folosită din anul 1906 până în prezent, apoi se zdrobesc într-un utilaj. Ulterior se amestecă cu apă, iar materia obţi-nută se aşază pe nişte suporţi din lemn. Peste acest material se aplică un strat de angobă (argilă foarte deschisă la culoare), apoi se porţionează mixul în funcţie de piesa care urmează să fie presată. Se ia această fâşie de material, se aplică în matriţa de ipsos şi se presează cu palma.
„Producerea unei sobe de teracotă durează între 4 şi 6 săptămâni deoarece uscarea pieselor se face natural. După presare piesa rămâne în atelierul de fasonare 3 - 4 zile, se curăţă de surplusul de material, se îndreaptă, iar apoi se scoate într-o încăpere unde o să stea până se usucă. Ulterior este coborâtă la cuptor, glazurată şi arsă la 950-1.000 de grade.“ Teracota Mediaş păstrează funcţional cuptorul din anul deschiderii, 1906. Pentru perfecţiune, timpul de ardere este de 24h, urmat de perioada de răcire în cuptor de încă 24h.
„Despre cuptorul de cahle se spune că este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civilizaţia românească, un artefact capabil să redea evenimente şi schimbări petrecute la nivelul societăţii din punct de vedere etnic, politic, social, economic“, spun oficialii Teracota Mediaş pe site-ul propriu.
Cu toate acestea, meşteşugul fabricării manuale a cahlelor de teracotă a fost aproape uitat la începutul secolului al XX-lea, când sobele au ajuns să fie considerate ca fiind demodate, odată cu apariţia sistemelor moderne de încălzire. „În pofida tuturor beneficiilor pe care le oferă noile sisteme de încălzire, acestea nu au reuşit să înlocuiască frumuseţea sobelor sau şemineelor de teracotă pictată, precum şi atmosfera specială transmisă de acestea.“
Prin tradiţia breslelor de meşteşugari, la fabrica Teracota Mediaş s-a transmis din generaţie în generaţie procedeul tehnologic de producere manuală a cahlelor de teracotă, ceea ce dă posibilitatea manufacturării oricărui model, reproducerii de modele de patrimoniu şi asigură o structură omogenă şi compactă a masei din teracotă.
„Materia primă o luăm de la carierele de argilă din Şuncuiuş din judeţul Bihor - în cazul argilei refractare - şi de la Medgidia - argila caulinoasă.“ Aceasta din urmă reţine căldura, pe când prima conferă pieselor de cahlă duritate şi degajă căldura treptat. Pentru producţie mai este folosit caolinul - o rocă cu granulaţie foarte fină, plasticitate redusă, dar cu rezistenţă foarte mare la temperaturi ridicate, prin ardere devenind solidă şi foarte densă - şi nisip cuarţos de Aghireş. Denumit şi nisipul de sticlă, prin ardere acesta devine foarte solid, cu o rezistenţă mecanică ridicată şi comportament bun la şocuri termice.
„Avantajul sobelor construite din cahle presate manual constă în primul rând în grosimea pieselor. O placă presată manual este mai grea cu 1,5 kg decât una presată mecanic. Şi, cel mai important lucru, datorită amestecului de argile folosit - deoarece noi folosim argila caulinoasă şi argila refractară -, plăcile noastre absorb căldura şi apoi o eliberează treptat.“ Soba sau şemineul realizate astfel rezistă timp de cel puţin 50 de ani la cicluri repetate de încălzire. Cahlele din teracotă sunt piese ceramice utilizate pentru zidirea părţii exterioare a sobelor de teracotă. Cele cinci elemente importante ce constituie exteriorul unei sobe sunt: plăcile, colţurile, soclurile, cornişele şi burlanele. În afara acestor piese de bază, se pot manufactura componente exclusiv ornamentale, specifice sobelor din oraşe, co-nace şi case boiereşti, respectiv stâlpi, arcade, medalioane, etajere, borduri, frontoane.
Teracota Mediaş produce în prezent peste 300 de modele de cahle pentru sobe de teracotă. Acestea pot fi simple sau ornamentale, cu modele geometrice sau decorative, glazurate multicolor şi pictate manual înainte sau după ardere cu glazuri termorezistente. Glazurarea cahlelor se poate face în mai multe culori - ocru, maro, alb, verde, albastru, cobalt, vişiniu, policrom bej şi roşu, dar cele care reprezintă cel mai bine tradiţia fabricii sunt piesele glazurate alb şi pictate.
„O mare parte din producţia noastră se bazează pe acei clienţi care cumpără case şi recondiţionează sobe. Reuşim să facem replici după cahle vechi şi să oferim clienţilor o sobă identică cu cea iniţială. De obicei, clientul vine cu o placă sau un colţ, iar noi reproducem. Am avut cazuri când am construit matriţe doar după fotografii vechi.“
Cea mai inedită comandă a fost o sobă construită pentru o casă din Viscri. A fost realizată din diferite modele de cahle. În interiorul acesteia a fost montată o serpentină şi are legate 11 calorifere. „Pe lângă aspectul deosebit are rol de centrală termică cu un randament foarte bun“, spune directorul general al Teracota Mediaş.
Clienţii fabricii sunt în special oameni care înţeleg randamentul pe care îl are o sobă de teracotă, mai exact faptul că odată oprit focul, o placă emană căldură timp de circa 8-9 ore. Mai mult de atât, soba de teracotă nu mai este în momentul de faţă o sobă clasică, în interior se pot monta serpentine şi se pot racorda calorifere şi aşa rezultă o centrală termică. „Astfel, pe lângă randamentul foarte bun, arată şi foarte bine.“
Pe scurt şi în concluzie, clasica sobă de teracotă şi-a păstrat farmecul original, însă a fost modernizată şi ancorată în prezent.
